ofticatu

Oprirea interzisă

2011-04-27T08:50:00.000-07:00

Se amplaseazã pe partea sectoarelor de drum sau stradã pe care sunt interzise oprirea şi staţionarea. Interdicţia începe din locul în care este amplasat indicatorul şi se întinde pânã la prima intersecţie. Pentru interzicerea opririi pe lungimi mai mari indicatorul se repetã fiind însoţit de semnele adiţionale simbolizând începutul , dupã caz confirmarea , şi sfârşitul sectorului de drum pe care este valabilã semnificaţia indicatorului. Aceeaşi semnificaţie (ca şi semnele adiţionale prezentate anterior) o au şi sãgeţile de culoare albã desenate în interiorul indicatorului "Oprirea interzisã".
În cazul în care anumite autovehicule sunt exceptate indicatorul este însoţit de semnul adiţional pe care sunt înscrise categoriile exceptate . De asemenea, sub indicator se poate instala un semn adiţional cu o singurã sãgeatã deasupra cãreia este înscrisã o cifra în metri, care indicã începutul şi lungimea sectorului la care se referã indicatorul .

Limitare de viteză Limitare de viteză diferenţiată pe categorii de autovehicule

2011-04-25T08:49:00.000-07:00

Se monteazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care viteza de circulaţie se limiteazã. Zona de restricţie începe din locul unde este instalat indicatorul şi se terminã la întalnirea indicatorului "Sfârşitul limitãrii de vitezã" . Când restricţia se aplica pe lungimea întregii localitãţi indicatorul se amplaseazã cuplat cu cel cu semnificaţia "Localitate" . În localitãţi în conformitate cu prevederileregulamentului prin acest mijloc de semnalizare se pot stabili , pe anumite sectoare de drum, limite generale de vitezã superioare vitezei de 50 km/h, dar nu mai mult de 80 km/h.
Se monteazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care viteza de circulaţie se limiteazã diferenţiat pe categorii de autovehicule. La întâlnirea acestui indicator şoferii vor circula cu o vitezã inferioarã celei înscrise în dreptul simbolului reprezentând categoria de autovehicule pe care le conduc. Zona de restricţie începe din locul unde este instalat indicatorul şi se terminã la întâlnirea indicatorului "Sfârşitul limitãrii de vitezã" .

Depăşirea autovehiculelor , cu excepţia motocicletelor fără ataş , interzisă Depăşirea interzisă pentru autovehiculelor destinate transportului de mărfuri

2011-04-24T08:48:00.000-07:00

Se instaleazã la începutul sectoarelor de drum unde lipsa de vizibilitate sau configuraţia drumului nu permit depãşirea în condiţii de siguranţã. Zona de acţiune a indicatorului începe din locul unde este amplasat şi se extinde pânã la întâlnirea indicatorului "Sfârşitul interzicerii de a depãşi" . La primul indicator se interzice depãşirea vehiculelor care se deplaseazã pe drum prin propulsie proprie cu excepţia motocicletelor fãrã ataş, motoretelor, precum şi a bicicletelor, vehiculelor cu tracþiune animalã şi a celor trase sau împinse cu mâna. De asemenea, se mai interzic în acest sector de drum manevrele de oprie, staţionare, întoarcere şi mers înapoi.
Indicatorul se instaleazã la capetele sectorului de drum pe care autovehiculelor destinate transportului de mãrfuri le este interzis sã depãşeascã vehiculele care se deplaseazã prin propulsie proprie, cu excepţia celor cu douã roţi. În zona de acţiune a acestui indicator au voie sã efectueze depãşiri motocicletele şi autovehiculele, deoarece restricţia se referã numai la autovehiculele destinate transportului de mãrfuri. De asemenea, se mai interzic în acest sector de drum manevrele de oprire, staţionare, întoarcere şi mers înapoi. Zona de acţiune se întinde pânã la întâlnirea indicatorului "Sfârşitul interzicerii de a depãşi" .

Interzis a se vira la stînga Interzis a se vira la dreapta Întoarcerea interzisă

2011-04-24T08:47:00.000-07:00

Se instaleazã înainte de intersecţiile în care este interzisã manevra de viraj stânga (dreapta) pentru eliminarea riscului de a provoca blocaje în circulaţie sau de a pãtrunde pe un sens interzis. Interzicerile instituite de aceste indicatoare sunt valabile numai pentru intersecţia înaintea cãreia au fost amplasate.
Se instaleazã pe drumurile cu circulaţie intensã, în locurile în care executarea manevrei de întoarcere stânjeneşte desfãşurarea în condiţii de siguranţã şi fluentã a circulaţiei vehiculelor. Zona sa de acţiune se întinde de la locul unde este amplasat pânã la prima intersecţie ori, dupã caz, pânã la distanţa înscrisã pe panoul adiţional .

Indicatoare de restrictie

2011-04-23T08:46:00.000-07:00

Semnificaţia indicatoarelor de interzicere sau restricţie începe sau este aplicabilă din dreptul acestor indicatoare.
În lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor
indicatoare care să anunţe sfârşitul interdicţiei sau a restricţiei, semnificaţia acestor indicatoare încetează în
Intersecţia cea mai apropiată. Când indicatoarele de interzicere sau restricţie sunt instalate împreună cu
indicatorul ce anunţă intrarea într-o localitate, semnificaţia lor este valabilă pe drumul respectiv, cu excepţia
locurilor unde alte indicatoare dispun altfel.
Se instaleazã la începutul sectorului de drum sau stradã pe care este interzis accesul oricãrei categorii de vehicule. Poate fi însoţit de panoul adiţional, atunci când anumite categorii de vehicule sunt exceptate de la interdicţie (vehicule cu ecuson etc.). Se amplaseazã, de regulã, la capãtul opus al unui sector de drum pe care circulaþia se desfaşoarã în sens unic.
Se monteazã la capetele sectorului de drum sau strada pe care este interzisã circulaţia vehiculelor în ambele sensuri. Poate fi figurat pe un panou dreptunghiular cu fond alb, în cazul în care anumite categorii de vehicule sunt exceptate, precum şi în situaţia în care restricţia este limitatã în timp. Excepţiile sau limitarea temporalã se vor înscrie cu negru pe panoul dreptunghiular sub indicator.
Se instaleazã la capete sectorului de drum sau stradã pe care este interzis accesul tuturor vehiculelor, cu mijloace de autopropulsare, cu excepţia motocicletelor fãrã ataş şi motoretelor. Pe aceste sectoare de drum pot, de asemenea, sã circule vehicule cu tracţiune animalã, cele trase sau împinse cu mâna şi bicicletele.
Se amplaseazã la capetele sectorului de drum pe care este interzis accesul motocicletelor, cu sau fãrã ataş, şi al motoretelor. În zona sa de acþiune au acces toate celelalte tipuri de vehicule.
Este instalat la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care se interzice accesul motoretelor şi bicicletelor cu motor. În zona sa de acþiune este permis accesul tuturor celorlalte vehicule.
Acest indicator se amplaseazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care este interzis accesul autovehiculelor grele, destinate transportului de mãrfuri. Dacã restricţia se referã numai la anumite categorii de autovehicule, se înscrie pe silueta autocamionului, cu culoare albã, masa totalã maximã autorizatã (masa totalã maximã a vehiculului încãrcat, declaratã admisibilã cu prilejul omologãrii de cãtre autoritatea competentã), sau tipul de autovehicul (ex.:TIR, 5t).
Se instaleazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care se interzice accesul ansamblurilor de vehicule ( un ansamblu format dintr-un autovehicul şi una sau, dupã caz, douã remorci cuplate, ce participã la trafic ca o unitate). Indicatorul nu interzice accesul autovehiculelor care tracteazã semiremorci sau remorci cu o osie. Prin semiremorcã se înţelege o remorcã fãrã osia din faţã, cuplatã astfel încât o parte apreciabilã a greutãţii şi a încãrcãturii se sprijinã pe vehiculul motor.
Acest indicator se instaleazã, de regulã, la capetele unor sectoare de drum înguste, interzicând accesul autobuzelor care, datoritã gabaritului lor mare, pot îngreuna circulaţia celorlalte vehicule pe astfel de drumuri.
Pe sectoarele de drum delimitate prin aceste indicatoare nu au acces tractoarele (inclusiv cele care tracteazã remorci) şi maşinile agricole (autovehicul care circulã în mod ocazional pe drum, fiind destinat executãrii unor lucrãri agricole, silvice sau altor activitãţi şi care, prin construcţie, nu poate depãşi viteza de 30km/h). Este folosit de regulã, pe drumurile importante (drumuri europene deschise traficului international) pentru a oferi circulaţiei mai multã cursivitate.
Se monteazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care este interzis accesul autovehiculelor (inclusiv motociclete şi motorete). Sunt exceptate de la interdicţie: bicicletele, vehiculele cu tracţiune animalã şi cele trase sau împinse cu mâna.
Faţã de indicatorul prezentat anterior, acest indicator interzice şi accesul vehiculelor cu tracţiune animalã. În locurile în care este amplasat pot circula: bicicletele şi vehiculele trase sau împinse cu mâna. Pe indicator se pot figura maximum douã siluete în afara localitãþilor şi trei în localitãþi.
Se monteazã la capetele sectorului de drum sau strãzii pe care este interzis accesul bicicletelor. În zona sa de acţiune se permite accesul bicicletelor cu motor, motoretelor, precum şi accesul tuturor celorlalte vehicule.
Pe sectoare de drum la începutul cãrora este instalat acest indicator se interzice circulaţia vehiculelor cu tracţiune animalã, pentru creşterea fluenţei şi siguranţei circulaţiei pe drumurile cu trafic intens (drumuri europene deschise traficului internaţional). În zona sa de acţiune este permis accesul tuturor celorlalte vehicule.
Se intaleazã la începutul sectoarelor de drum intens circulate, având drept scop atât creşterea fluenţei circulaţiei celorlalte vehicule, cât şi protejarea persoanelor care trag sau împing vehicule cu mâna. În zona sa de acţiune este permis accesul tuturor celorlalte vehicule.
Se instaleazã pe sectoarele de drum cu trafic rutier deosebit de intens unde viaţa şi integritatea corporalã a pietonilor ar fi pusã în pericol în cazul în care s-ar permite circulaţia pietonalã. Dacã circulaţia persoanelor este interzisã pe ambele pãrţi ale drumului, indicatorul se amplaseazã şi pe stânga şi pe dreapta; în caz contrar se monteazã doar pe o singurã parte, indicatorul actionând doar pe partea respectivã.
Se instaleazã la capetele sectorului de drum sau stradã, cu gabarit cu lãţime redusã, precum şi la prima intersecţie ce precede sectorul respectiv, însoţit de semnul adiţional cu distanţa pânã la începutul restricţie. Acest indicator interzice accesul vehiculelor cu un gabarit în lãţime, al vehiculului sau încãrcãturii, mai mare decât cifra (în metri) înscrisã pe el.
Indicatorul se amplaseazã la capetele unor poduri, tuneluri, înaintea intrãrii pe sub reţele electrice, precum şi în alte situaţii când nu e asiguratã înãlţimea de liberã trecere a gabaritului. Interzice accesul vehiculelor a cãror înãlţime, mãsuratã de la sol pânã la punctul cel mai înalt al vehiculului sau a încãrcãturii acestuia este egalã sau mai mare decât cifra înscrisã pe indicator. Conducãtorii vehiculelor a cãror înãlţime totalã este cu puţin mai micã decât cea înscrisã pe indicator vor circula cu vitezã redusã, pentru a evita lovirea construcţiilor sau instalaţiilor, pe sub care urmeazã sã circule, ca urmare a eventualelor denivelãri, pe care le poate prezenta drumul şi care pot supraînãlţa vehiculul.
Se amplaseazã, de regulã, la capetele sectorului de drum sau strãzii, ori la capetele podurilor, pasajelor superioare, viaductelor, pe care este interzisã circulaţia vehiculelor având masa în sarcinã (masa vehiculului astfel cum este încãrcat la un moment dat, cu conducãtorul, carburantul şi dotarea existentã precum şi cu pasagerii şi/sau bunurile pe care efectiv le transportã) mai mare decât cea înscrisã pe indicator.
Se instaleazã, de regulã, la capetele unor poduri scurte pe care în mod obişnuit un autovehicul intrã mai întâi cu roţile din faţã şi dupã ce acestea au trecut de limita podului intrã şi cu roţile din spate. De aceea, masa în sarcinã a autovehiculului se împarte la numãrul osiilor. Repartizarea masei proprii pe osii este indicatã în cartea tehnicã a autovehiculului. şoferii au obligaţia sã cunoascã repartizarea masei proprii a autovehiculului şi a încãrcãturii pe fiecare osie pentru a stabili dacã este posibil sau nu, sã intre pe pod. Pot fi instalate şi la capetele pasajelor, viaductelor, sectoarelor de drum sau stradã.
Se instaleazã, de regulã, la începutul sectoarelor de drum caracterizate prin curbe cu raze foarte mici şi interzice accesul vehiculelor având lungimea mai mare decât cea înscrisã pe indicator, pentru evitarea blocãrii traficului rutier, datoritã imposibilitãţii de manevrare a acestor vehicule în curbe foarte strânse.

Indicatoare de prioritate

2011-04-21T08:45:00.000-07:00

Datoritã faptului cã aceste indicatoare sunt instalate în situaţiile în care siguranţa circulaţiei este pusã cel mai des în pericol, au forme geometrice specifice (triunghi amplasat cu vârful în jos, romb, octogon) pentru a se evita confuziile privind semnificaţia lor şi a fi observate din toate direcţiile de intrare într-o intersecţie.
Se instaleazã pe drumurile sau strãzile care pierd prioritatea în intersecţie, atunci când vizibilitatea este suficientã din ambele pãrţi. La întâlnirea indicatorului, conducãtorii de vehicule vor circula cu vitezã redusã, se vor asigura cã pe drumul cu prioritate nu se apropie nici un vehicul cãruia ar putea sã-i stânjeneascã deplasarea şi numai dupã aceea îşi vor putea continua drumul. În cazul în care pe drumul cu prioritate circulã prin intersectie ori se apropie de aceasta alte vehicule, conducãtorii de vehicule sunt obligaţi sã opreascã şi sã le cedeze trecerea. Dacã, datoritã unor condiţii care împiedicã vizibilitatea, indicatorul amplasat în intersecţie nu poate fi observat din timp de cãtre cei care trebuie sã cedeze trecerea, el poate fi precedat de altul similar, având înscrisã cu alb pe latura superioarã a chenarului de culoare roşie, distanţa, pânã la intersectie, exprimatã în metri.
Indicatorul se amplaseazã pe drumurile unde se pierde prioritatea, la intersecţiile fãrã vizibilitate sau cu vizibilitate redusã. Obligã conducãtorii de vehicule care îl întâlnesc sã opreascã, înainte de a pãtrunde în intersecţie, pentru a se asigura, indiferent dacã pe drumul cu prioritate circulã sau nu, în acel moment, alte vehicule. Oprirea pentru asigurare se va face în locul care oferã cea mai bunã vizibilitate asupra arterei cu prioritate, fãrã a stânjeni circulaţia vehiculelor care circulã pe drumul prioritar. Presemnalizarea acestuia se realizeazã în cazul în care nu poate fi observat din timp, printr-un indicator de formã triunghiularã având înscris cu alb pe latura superioarã a chenarului, de culoare roşie, cuvantul "STOP" urmat de distanta (în metri) pânã la intersecţie.
Se instaleazã la începutul traseelor cu prioritate din afara oraşelor, iar înaintea intersecţiilor de pe aceste trasee, confirmarea prioritãţii se realizeazã prin instalarea indicatorului "Intersecţie cu un drum fãrã prioritate" . În oraşe se instaleazã, de regulã, pe drumul cu prioritate înaintea intersecţiilor de strãzi de aceeaşi categorie, în care circulaţia este reglementatã prin indicatoare. Când drumul prioritar îşi schimbã direcţia în intersecţie,sub acest indicator se amplaseazã panoul adiţional "diagrama intersecţiei" pe care drumul cu prioritate este figurat cu o linie mai groasã.
Se amplaseazã la 50...200m de locul unde înceteazã prioritatea, având şi rolul de presemnalizare pentru indicatoarele "Cedeazã trecerea" sau "Oprire" . Poate fi însoţit de semnul adiţional pe care se înscrie distanţa pânã la locul unde înceteazã prioritatea Dacã la prima intersecţie, precedatã de acest indicator nu sunt instalate semne de reglementare a prioritãţii, conducãtorii de vehicule vor circula dupã regula prioritãţii de dreapta.
Se instaleazã la inceputul sectorului de drum îngustat . Este precedat de indicatorul "Drum îngustat" . Când lãţimea pãrţii carosabile nu permite decât circulaţia simultanã, în sensuri opuse, numai a unor categorii de vehicule, sub acest indicator se instaleazã panoul adiţional având înscrise siluetele vehiculelor care trebuie sã acorde prioritate . Când întâlnesc indicatorul, conducãtorii de vehicule au obligaţia sã acorde prioritate de trecere vehiculelor care au ajuns în acelaşi timp cu ei la celãlalt capãt al sectorului de drum îngustat. În zona sa de acþiune nu este permisã oprirea sau staţionarea.
Se amplaseazã la celalalt capãt al sectorului de drum îngustat la care este instalat indicatorul "Prioritate pentru circulaţia din sens invers". Acest indicator conferã prioritate pe sensul de mers pe care este întâlnit. Zona sa de acţiune se întinde pânã la întâlnirea pe sens opus a indicatorului prezentat anterior. Sunt interzise între cele douã indicatoare oprirea şi staţionarea.

Semne II

2011-04-19T08:44:00.000-07:00

Se monteazã la 50...100m de intersectarea cu o linie de tramvai. În zona de acţiune a indicatorului, conducãtorii de vehicule trebuie sã circule cu vitezã redusã pentru a putea opri în condiţii de sigurantã şi a acorda prioritate de trecere tramvaiului aflat în mers (sunt exceptate cazurile când printr-o semnalizare se dispune altfel sau tramvaiul executã virajul la stânga şi pierde prioritatea faţã de vehiculele care circulã din sens opus).
Se amplaseazã la începutul sectorului de drum cu circulaţie în ambele sensuri, dupã ce, pe sectorul de drum precedent, circulaţia vehiculelor s-a desfãşurat în sens unic. La întâlnirea acestui tip de indicator, conducãtorii de vehicule vor ocupa obligatoriu banda (benzile) de circulaþie din dreapta pãrţii carosabile, întrucât urmeazã sã se încrucişeze cu vehicule circulând din sens opus.

Se instaleazã înaintea intrãrii într-un tunel rutier. În zona sa de acţiune se va circula cu mare atenţie şi cu vitezã redusã. Se vor aprinde obligatoriu luminile de întâlnire şi se recomandã ca înainte de a se pãtrunde în tunel sã fie fixate ştergãtoarele de parbriz pentru cã ar putea fi necesarã folosirea lor. Se interzic oprirea şi staþionarea, întoarcerea, depãşirea şi mersul înapoi.
Poate fi întâlnit şi la încrucişarea dintre un drum destinat circulaţiei vehiculelor şi o cale feratã. În zona sa de acţiune care începe de la locul unde este amplasat sunt interzise: depãşirea, întoarcerea şi mersul înapoi, oprirea sau staţionarea. Conducãtorii de vehicule sunt obligaţi sã opreascã în ordinea sosirii, în dreptul acestui tip de indicator fãrã a trece de linia din dreptul indicatorului ori de marcajul de oprire şi sã se asigure, urmând a se pune în mişcare numai dupã ce au constatat cã nu se apropie mijloace rulante. Obligaţia (opririi şi asigurãrii) revine fiecãrui conducãtor de vehicul, în parte. Indicatoarele obligatoriu vor fi însoţite de indicatorul OPRIRE !

Trecere la nivel cu o cale ferată cu bariere sau semibariere Trecere la nivel cu o cale ferată fără bariere

2011-04-18T08:43:00.000-07:00

Se instaleazã la 150 m înainte de bariera trecerii la nivel cu calea feratã din afara oraşelor, pe acelaşi stâlp cu panoul suplimentar cu trei benzi înclinate sau la 50m de bariera trecerii la nivel cu calea feratã, în oraşe. Conducatorii de vehicule vor reduce viteza, si daca barierele sunt deschise, se vor angaja in traversare. Dacã barierele sau semibarierele sunt închise, şoferii vor opri având grijã sã nu blocheze ieşirile din drumurile laterale. La mai puţin de 50m de calea ferată, sunt interzise oprirea, staţionarea, depãşirea, întoarcerea şi mersul înapoi.
Se instaleazã la 150 m înainte de şina cea mai apropiatã a trecerii la nivel cu calea feratã fãrã bariere din afara oraşelor, respectiv, la 50 m în oraşe. Conducãtorii de vehicule vor opri obligatoriu înainte de a se angaja în traversarea caii ferate, în locul care permite maxima vizibilitate, pentru a se asigura cã în acel moment nu se apropie, de intersecþia cu drumul, pe calea feratã, nici un mijloc rulant. În localitãţii, în zona sa de acţiune, sunt interzise oprirea, staţionarea, depãşirea, întoarcerea şi mersul înapoi.
Se amplaseazã, de regulã, pe acele drumuri unde viteza de circulaţie este mare, astfel: la 150 m, panoul cu 3 benzi, la 100 m panoul cu douã benzi şi la 50 m panoul cu o bandã, de la şina cea mai apropiatã a trecerilor la nivel cu calea feratã, cu bariere sau fãrã bariere, din afara oraţelor. Au scopul de a atrage din timp atenţia conducãtorilor de vehicule cã se apropie de calea feratã. În cazul când aceste panouri sunt instalate într-o curbã,ele trebuie repetate şi pe partea stângã a drumului. În zona de acţiune a panoului cu o bandã sunt interzise oprirea, staţionarea, depãşirea, întoarcerea şi mersul înapoi.
Se monteazã înaintea locurilor care prezintã alt gen de pericole decât cele pentru care existã indicatoare de avertizare. Aceste indicatoare se instaleazã şi înaintea trecerilor la nivel cu o cale feratã unde circulaţia feroviarã este foarte redusã, iar circulaţia vehiculelor este dirijatã de un agent de cale feratã, fiind întotdeauna însoţit de semnul adiţional care are înscrisã silueta unei locomotive .

Semne

2011-04-17T08:42:00.000-07:00

Se instaleazã în apropierea culoarelor aeriene de zbor, în special în vecinãtatea aeroporturilor, unde avioanele survoleazã drumul frecvent, la micã înãlţime.
Se amplaseazã la capetele sectorului de drum unde vântul bate cu intensitate mare. Silueta înscrisã pe indicator va indica direcţia predominantã a vântului. Se recomandã conducãtorilor de vehicule sã circule cu vitezã redusã, în raport cu intensitatea rafalelor de vânt, pãstrând în permanenţã controlul direcţiei vehiculului.
Se instaleazã înaintea unei intersecţii cu un drum public fãrã prioritate (în afara localitãţilor). Înainte de traversarea intersecţiei, şoferii vor circula cu atenţie, fãrã sã mãreascã viteza de deplasare, pentru evitarea evenimentelor rutiere.Simbolul de pe indicator descrie forma intersecţiei.
Se monteazã înainte de intersecţiile de drumuri de aceeaşi categorie, în general cu trafic redus, în care se aplicã regula prioritãţii de dreapta. Se amplaseazã numai în afara localitãţilor. Conducãtorii de vehicule vor circula cu o vitezã care sã le permitã oprirea, pentru a lãsa sã treacã vehiculele care circulã din dreapta.
Se instaleazã înaintea intersecţiei unde circulaţia se desfaşoarã în giraţie,
fiind urmat de indicatorul "Sens giratoriu obligatoriu".

Se amplaseazã înaintea acelor semafoare electrice a cãror prezenţã ar putea surprinde pe conducãtorii de vehicule. De asemenea, se instaleazã înaintea intersecţiilor nou semaforizate, menţinându-se, de regulã, 90 zile. Conducãtorii de vehicule vor reduce viteza şi vor circula cu atenţie sporitã pentru a putea opri vehiculul în condiţii de siguranţã, în situaţia în care culoarea roşie a semaforului este aprinsã.

Animale

2011-04-16T08:42:00.000-07:00

Se amplaseazã înaintea sectoarelor de drum situate în rezervaþii naturale sau unde existã riscul ca animalele sãlbatice sã traverseze carosabilul. Pentru sectoare lungi, indicatorul se repetã la fiecare 1500...2000m, fiind insoţit de adiţionalul pe care se inscrie lungimea pânã la sfârşitul sectorului. . Conducãtorii de vehicule trebuie sã circule cu atenţie sporitã, mai ales dupã lãsarea întunericului.

Lucrãri

2011-04-15T08:41:00.000-07:00

Se instalează înaintea sectorului de drum pe care carosabilul este afectat de lucrãri (alimentãri cu apã, canalizare, refacerea îmbrãcãminţii asfaltice etc.). Poate fi precedat de indicatoare de reducere a vitezei sau drum îngustat. Zona de acţiune se încheie la sfârşitul sectorului de drum afectat de lucrãri. Conducãtorii de vehicule vor circula cu vitezã redusã şi cu atenþie acordând prioritate vehiculelor care circulã din sens opus dacã acest lucru este semnalizat prin indicatorul prioritate pentru circulaţia din sens invers sau dacã pe sectorul de drum rãmas liber nu existã loc suficient pentru circulaţia din sensuri opuse a douã vehicule. Totodatã vor proteja personalul muncitor care desfãşoarã activitãţi de reparaţii în zona semnaliz

Presemnalizare trecere pietoni Copii Biciclişti

2011-04-14T08:40:00.000-07:00

Se amplaseaza înaintea trecerii pentru pietoni semnalizatã corespunzãtor atunci când prezenţa trecerii nu poate fi observatã din timp de conducãtorii de vehicule. La întâlnirea acestui tip de indicator şoferii trebuie sã circule cu atenţie sporitã pentru a putea opri vehiculul în condiţii de siguranţã, în situaţia în care, pe trecerea pentru pietoni se aflã sau urmeazã sã se angajeze persoane în traversare.
Se instaleazã în apropierea locurilor frecventate de copii: şcoli, grãdiniţe, terenuri de joacã etc. Terminarea zonei de acţiune a indicatorului este marcatã de indicatorul instalat pe sensul opus de circulaţie.La întâlnirea acestui indicator conducãtorii de vehicule vor circula cu vitezã redusã.
Se instaleazã pentru a avertiza conducãtorii de vehicule cã urmeazã un sector de drum unde circulaţia bicicletelor este frecventã. Poate fi insoţit de semn adiţional În caz contrar îşi înceteazã valabilitatea în dreptul indicatorului instalat pentru sens opus. Se va circula cu atenţie recomandându-se reducerea vitezei.

INDICATOARELE RUTIERE

2011-04-14T08:33:00.000-07:00

Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt:
a) de avertizare;
b) de reglementare, care pot fi: 1. de prioritate; 2. de interzicere sau restricţie; 3. de obligare;
c) de orientare şi informare.
Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale.
Indicatoarele se instalează, de regulă, pe partea dreaptă a sensului de mers. în cazul în care condiţiile locale împiedică observarea din timp a indicatoarelor de către conducătorii cărora li se adresează, ele se pot instala sau repeta pe partea stângă, în zona mediană a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, deasupra părţii carosabile sau de cealaltă parte a intersecţiei, în loc vizibil pentru toţi participanţii la trafic.Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale conţinând inscripţii sau simboluri care le precizează, completează ori limitează semnificaţia.
Semnele adiţionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacă înţelegerea semnificaţiei acestora nu este afectată.
Pentru a fi vizibile pe timp de noapte, indicatoarele trebuie să fie reflectorizante, luminoase ori iluminate.
Semnificaţia unui indicator este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschisă circulaţiei conducătorilor cărora
li se adresează.Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificaţia lor este valabilă numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate.Pentru informaţii, avertizări sau reguli de circulaţie aplicabile temporar, se folosesc aceleaşi indicatoare ca însemnalizarea permanentă însă simbolurile vor fi aplicate pe fond galben.

Indicatoarele de avertizare
Semnificaţia indicatoarelor de avertizare începe din dreptul locului sau sectorului periculos pe care îl semnalizează şi încetează imediat după acesta.
Au ca obiect avertizarea participanţilor la traficul rutier asupra existenţei unui pericol pe drum, indicându-le şi natura acestuia.Indicatoarele de avertizare, de regulã, au forma unui triunghi echilateral, cu chenarul de culoare roşie în care, pe un fond alb sunt figurate diferite simboluri de culoare neagrã reprezentând natura pericolelor ce urmeazã a fi întâlnite. Se instaleazã , de regulã înainte de locul periculos, iar zona de acţiune a acestora începe din locul în care sunt instalate şi înceteazã dupã locul periculos pe care l-au semnalizat.La întâlnirea acestor indicatoare, conducãtorii de vehicule trebuie sã-şi sporeascã atenţia asupra
pericolului cãruia au fost avertizaţi.

Se instaleazã înainte de intrarea în curbã. Scopul amplasãrii acestor indicatoare este de a avertiza conducãtorii de vehicule asupra necesitãţii reducerii vitezei şi circulaţiei cât mai aproape de marcajul continuu sau discontinuu din dreapta sau, în lipsa acestora, cât mai pe dreapta drumului, în direcţia de deplasare. În zona sa de acţiune sunt interzise oprirea sau staţionarea, iar depaşirea şi întoarcerea sau mersul înapoi, dacã vizibilitatea este mai micã de 50 metri

Se amplaseazã înaintea primei curbe . În cazul în care lungimea sectorului periculos depãşeşte 1000 m sub aceste indicatoare se instaleazã semne adiţionale pe care se înscrie distanţa pânã la terminarea sectorului periculos (vezi "Panouri adiţionale" ). În zona sa de acţiune nu sunt permise manevrele menţionate la indicatorul precedent, cu excepţia cazului în care aceste manevre se executã în aliniamentul dintre douã curbe succesive.

Se instaleazã în curbe cu raze mai mici (sau egale) decât 100 m. Poate fi precedat de unul indicatoarele curba la stânga sau la dreapta Vârfurile sãgeţilor indicã sensul virajului periculos. În zona de acţiune a indicatorului sunt interzise oprirea, staţionarea, depãşirea, întoarcerea şi mersul înapoi.
Se instaleazã înainte de punctul în care lãţimea pãrţii carosabile, inclusiv banda de încadrare incepe sã se îngusteze, atunci când micşorarea lãţimii pãrţii carosabile este de minim 0,50m, precum şi la podurile sau podeţele cu lãţimea cãii de rulare mai micã decât lãţimea curentã a drumului. În cazul în care carosabilul se îngusteazã pe o singurã parte simbolul se alege corespunzãtor pãrţii cu lãţimea micşoratã). Când pe sectorul de drum îngustat nu sunt asigurate douã benzi de circulaţie la începutul zonei de micşorare a carosabilului se instaleazã şi indicatoarele: – "Prioritate pentru circulaţia din sens invers" "Prioritate faţã de circulaţia din sens invers"
În cazul în care nu existã indicatoare de reglementare a prioritãţii conducãtorii vehiculelor care circulã din direcþia în care drumul se îngusteazã, trebuie sã opreascã pânã la trecerea vehiculelor din sens opus. În zona sa de acţiune nu este permisã oprirea sau staţionarea .
Se instaleazã înainte de începutul unui sector de drum cu denivelãri repetate. Poate fi insoţit de semnul adiţional având înscrisã lungimea sectorului de drum cu denivelãri, dacã acesta depãşeşte 300. Scopul amplasãrii acestui tip de indicator este de a avertiza conducãtorii de vehicule asupra necesitãţii reducerii vitezei pentru prevenirea pierderii controlului asupra direcţiei

Drum lunecos ; Împroşcare cu pietriş Cãderi de pietre

2011-04-13T08:39:00.000-07:00

Se instaleazã în locurile unde datoritã drumului lunecos existã pericol de derapare. Este amplasat permanent pe sectoarele de drum unde, pe timp umed, existã pericol de derapaj (pavaje lustruite, curbe cu supraînãlţãri necorespunzãtoare) şi temporar pe sectoarele cu frecvenţa mare a formãrii poleiului. În zona sa de acţiune se va circula cu atenţie şi cu vitezã redusã evitându-se folosirea frânelor şi bruscarea volanului.
Se instaleazã înaintea sectorului de drum pe care sunt în curs de execuţie sau au fost executate tratamente bituminoase (criblura). Dacã sectorul de drum periculos este mare, indicatorul se repetã la fiecare 200m, însoţit de semnul adiţional cu lungimea sectorului. Indicatoarele se menţin pânã la fixarea criblurii. De asemenea, se instaleazã pe sectoare de drum pe care se transportã frecvent materiale de balastierã.
La începutul zonei asupra cãreia au fost avertizaţi conducãtorii de vehicule vor circula cu vitezã redusã pentru a evita atât derapajele cât şi împroşcarea cu pietriş a pietonilor sau a celorlalte vehicule.
Acest indicator se amplaseazã înaintea sectoarelor de drum pe care sunt posibile cãderi de pietre sau blocuri de stâncã de pe versanţi. Se instaleazã pe drumurile din zona defileelor muntoase sau în apropierea carierelor de piatrã. În anumite locuri sunt posibile alunecãri de teren pe partea carosabilã mai ales în urma ploielor torenţiale. La întâlnirea acestui indicator, conducãtorii de vehicule vor circula cu mare atenţie evitând claxonarea sau staţionarea.

Pod mobil şi Ieşire spre un chei sau mal abrupt

2011-04-12T08:39:00.000-07:00

Indicatorul avertizeazã conducãtorii de vehicule de existenţa unui pod mobil. Din locul unde este instalat se recomandã sã se circule cu vitezã redusã pâna la depãşirea podului.Se amplaseazã în apropiere de chei, de malul abrupt sau de bac, atunci când se considerã necesarã avertizarea apropierii de acestea, pentru a preveni riscul unei prãbuşiri. Se recomandã circulaţia cu atenţie şi cu vitezã redusã chiar din locul în care se aflã instalat

Semnalizarea rutiera

2011-04-12T08:31:00.000-07:00

Mijloacele de semnalizare rutiera se constituie intr-un sistem unitar si coerent, se realizeaza si se instaleaza astfel incat sa fie observate cu usurinta si din timp de catre cei carora li se adreseaza si trebuie sa fie in deplina concordanta intre ele si intr-o stare tehnica de functionare corespunzatoare.
Se interzice:
a) amplasarea, in zona drumului public, de constructii, panouri sau dispozitive ce pot fi confundate cu indicatoarele ori instalatiile ce servesc la semnalizarea rutiera ori realizarea de amenajari, care sunt de natura sa stanjeneasca participantii la trafic sau sa le distraga atentia, punand in pericol siguranta circulatiei;
b) lipirea de afise, inscriptii sau inscrisuri pe indicatoarele ori dispozitivele ce servesc la semnalizarea rutiera, inclusiv pe suporturile acestora.
Ordinea de prioritate intre diferitele tipuri de mijloace de semnalizare rutiera si semnalele agentilor de circulatie este urmatoarea:
1) semnalele speciale de avertizare, luminoase si/sau sonore; 2) semnalele si indicatiile agentului de politie rutiera;
3) semnalizarea temporara care modifica regimul normal de desfasurare a circulatiei; 4) semnalele luminoase;
5) indicatoarele; 6) marcajele.

1.Semnalele speciale luminoase de avertizare sunt:
a) lumina rosie, care poate fi folosita numai de catre autovehiculele apartinand politiei si pompierilor;( se opreşte )
b) lumina albastra, care poate fi folosita doar de catre autovehiculele apartinand politiei, jandarmeriei, politiei de frontiera, serviciului de ambulanta, protectiei civile, Ministerului Apararii Nationale si de cele destinate controlului circulatiei vehiculelor din parcul propriu sau care insotesc coloane militare, de cele ale unitatilor speciale ale Serviciului Roman de Informatii si ale Serviciului de Protectie si Paza, de cele ale Ministerului Justitiei Directia Generala a Penitenciarelor, precum si de cele ale procurorilor criminalisti din Ministerul Public si ale Parchetului National Anticoruptie, atunci cand se deplaseaza in actiuni de interventie sau in misiuni care au caracter de urgenta;( se reduce viteza de circulaţie )
c) lumina galbena, care poate fi folosita de catre autovehiculele cu gabarite sau mase depasite ori care insotesc asemenea autovehicule, de cele care transporta substante periculoase, de cele destinate intretinerii, repararii sau executarii unor lucrari de drumuri, curateniei strazilor, deszapezirii sau tractarii autovehiculelor ramase in pana, precum si de tractoarele sau utilajele agricole. ( atenţie sporită )

2. Semnalele agentului de circulaţie
Semnalele poliţistului care dirijează circulaţia au următoarele semnificaţii:
a) braţul ridicat vertical semnifica “atenţie, oprire” pentru toţi participanţii la trafic care se apropie, cu excepţia conducătorilor de vehicule care nu ar mai putea opri în condiţii de siguranţă. Daca semnalul este dat într-o intersecţie, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se află deja angajaţi în traversare;
b) braţul sau braţele întinse orizontal semnifica “oprire” pentru toţi participanţii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcţia sau direcţiile intersectate de braţul sau braţele întinse. După ce a dat acest semnal, poliţistul poate coborî braţul sau braţele, poziţia sa însemnând, de asemenea, “oprire" pentru participanţii la trafic care vin din faţă ori din spate;
c) balansarea cu braţul, pe verticală, a unui dispozitiv cu lumina roşie ori a bastonului reflectorizant pe timp de noapte, semnifica “oprire” pentru participanţii la trafic spre care este îndreptat;
d) balansarea pe verticală a braţului semnifică reducerea vitezei;
e) rotirea vioaie a braţului semnifica mărirea vitezei şi grăbirea traversării drumului de către pietoni.
Poliţistul care dirijează circulaţia poate face semn cu braţul ca vehiculul să avanseze, să depăşească, să treacă prin faţa ori prin spatele său, să-l ocolească prin partea sa stângă sau dreaptă, iar pietonii să traverseze drumul ori să se oprească.
La efectuarea comenzilor prevăzute la aliniatele de mai sus poliţistul poate folosi şi fluierul.
Semnalele agentului de circulaţie, au o foarte mare importanţã şi trebuie sã fie bine cunoscute de toţi participanţii la trafic deoarece acestea primeazã atât faţã de semnificaţia mijloacelor de semnalizare cât şi faţã de regulile de circulaţie.
Se comandã prin ridicarea braţului, vertical. La aceastã comandã toţi participanţii la trafic care se apropie au
obligaţia sã opreascã, cu excepţia acelora care nu ar mai putea opri în condiţii de siguranţã.
Se comandã prin întinderea orizontalã a unuia dintre braţele poliţistului rutier şi se referã la conducatorii de vehicule care circulã pe sensul de circulaţie care intersectează bratul întins, obligându-i sã opreascã (cu excepþia cazului în care oprirea nu s-ar face în condiţii de siguranţã).
Braţele poliţistului rutier întinse orizontal înseamnã oprire pentru toţi participanţii la trafic care, indiferent de de sensul lor de mers, circulã din direcţiile intersectate de braþele întinse. Dupã ce a dat aceastã comandã poliţistul rutier poate sã coboare braţele, poziţia sa însemnând de asemenea oprire pentru toţi conducãtorii de vehicule care, circulã din fatã ori din spate.
Pe timpul nopţii, participanţii la traficul rutier vor opri în cazul în care poliţistul rutier balanseazã pe verticalã un dispozitiv cu lumina roşie ori bastonul reflectorizant, spre ei.Vor opri toţi cei care se îndreaptă spre acest semnal luminos.
Aceastã comandã se dã de cãtre poliţistul rutier, prin rotirea vioaie a braţului. Conducãtorii de vehicule trebuie sã grãbeascã trecerea iar pietonii trebuie sã grãbeascã traversarea drumului, în cazul când aceastã comandã li se adreseazã.
Se comandã prin balansarea pe verticalã a braţului întins orizontal, de cãtre poliţistul rutier. La observarea acestui semnal, conducãtorii de vehicule au obligaţia de a reduce viteza.

3. SEMNALIZAREA temporara care modifica regimul normal de desfasurare a circulatiei; Pentru informaţii, avertizări sau reguli de circulaţie aplicabile temporar, se folosesc aceleaşi indicatoare ca în semnalizarea permanentă însă simbolurile vor fi aplicate pe fond galben.

4. SEMNALE LUMINOASE
Semnalele luminoase grupeazã totalitatea aparaturii electrice sau electonice cu ajutorul cãreia se dirijeazã şi se controleazã mişcarea fluxurilor de circulaţie pe arterele rutiere.
Semnalul verde permite trecerea cu excepţia cazului când, în direcþia de mers a conducãtorilor de vehicule, aglomerarea de vehicule este de aşa naturã încât nu ar permite acestora sã traverseze intersecţia pânã la schimbarea semnalului.
Semnalul roşu, sau roşu-galben, interzic trecerea. Vehiculele trebuie oprite înaintea marcajului pentru oprire sau pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestora în dreptul semaforului cu excepţia cazurilor în care semafoarele sunt instalate în mijlocul ori deasupra intesecţiei sau dupã aceasta, situaţii în care vehiculele trebuie oprite înainte de colţul intersecţiei.
Când semnalul galben apare dupã cel de culoare verde, conducãtorii de vehicule nu trebuie sã treacã, de locurile prevãzute la alineatul precedent cu excepţia cazului în care, la apariţia semnalului, se afla atât de aproape de acele locuri încât nu mai pot opri în condiţii de siguranţã. Deci o concluzie simplă la galben indifernet de variantă după verde sau după roşu se opreşte .
Semnalele luminoase pentru pietoni sunt de culoare roşie sau verde, funcţionând corelat cu semnalele pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor. Semnalele luminoase pentru pietoni pot fi însoţite de semnale acustice pentru a asigura traversarea drumului de cãtre nevãzãtori.
Semnalul verde, de forma unui pieton în mers, permite trecerea. Când acesta începe sã funcţioneze intermitent, avertizeazã pietonii cã timpul alocat traversãrii drumului este în curs sã se epuizeze, şi urmeazã semnalul roşu.
Semnalul roşu, de forma unui pieton oprit, interzice pietonilor sã se angajeze pe partea carosabilã. Când pietonii sunt surprinşi în timpul traversãrii de culoarea roşie , aceştia trebuie sã grãbeascã traversarea pânã la primul refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, iar în lipsa acestora, pâna la trotuarul de vis-a-vis.
Se instaleazã de regulã, în locurile periculoase (ex.: treceri pentru pietoni), permiţând trecerea cu respectarea regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc şi cu atenţie sporitã.
Aceste dispozitive sunt lãmpi cu lumina roşie şi functionare intermitent-alternativã şi lampa cu lumina albã intermitentã. Se instaleazã atât la trecerile la nivel cu calea feratã fãrã bariere cât şi la cele prevãzute cu bariere sau semibariere (în acest ultim caz avertizând apropiata coborâre a acestora).
Funcţionarea semnalului constând în douã lumini roşii care funcţioneazã intermitent alternativ, anunţã apropierea trenurilor. Când acest semnal este stins poate functiona un semnal cu lumina albã intermitentã, având cadenţa lentã, care semnificã permisiunea de a trece. Dacã nici unul dintre semnalele luminoase nu funcţioneazã (situaţie datoratã unei eventuale defecţiuni) conducãtorii de vehicule vor opri obligatoriu, fãrã sã depãşeascã indicatorul "Trecere la nivel cu o cale feratã simplã (dublã), prevazutã cu semnalizare luminoasã" pentru a se asigura cã nu existã nici un pericol.

Urcare cu înclinare mare şi Coborâre periculoasã

2011-04-11T08:38:00.000-07:00

Se instaleazã înainte de începutul unei rampe .În zona de acţiune a indicatorului, conducãtorii de vehicule vor schimba din timp treptele de vitezã în funcţie de înclinarea rampei. În apropierea vârfurilor de rampă se interzic toate manevrele . Pe drumurile publice cu declivitate pronunţatã, în cazul în care trecerea unul pe langã altul a doua vehicule care circula din sensuri opuse este imposibilã sau dificilã, conducatorul vehiculului care coboarã este obligat sã opreascã pentru a permite trecerea vehiculului care urcã.(prioritatea de rampa)
Indicatorul se amplaseazã înainate de o porţiune de drum în pantă

Circulaţia pe benzi la intersecţii (încadrarea pe benzi la intersecţii în zona de preselecţie )

2011-04-11T08:29:00.000-07:00

Regula generală
La intersecţiile fără marcaje, conducătorii vehiculelor ocupă în mers, cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie următoarele poziţii:
a) rândul din dreapta, cei care vor să schimbe direcţia de mers spre dreapta;
b) rândul din stânga, cei care vor să schimbe direcţia de mers spre stânga;
c) oricare dintre rânduri, cei care vor să meargă înainte.

Excepţia nr. 1:
Dacă în apropierea unei intersecţii este instalat un indicator sau aplicat un marcaj care obligă să se circule într-o anumită direcţie, vehiculele trebuie sa fie conduse numai în direcţia sau direcţiile indicate.
Se interzice circulaţia participanţilor la trafic pe sectoarele de drum public la începutul cărora sunt instalate indicatoare cu această semnificaţie.

Excepţia nr. 2 :

dacă la apropierea de intersecţie una dintre benzi (sau unul dintre rînduri )este ocupată de linia tramvaiului, toate vehiculele indiferent de direcţia de mers dorită se vor încadra pe celelaltă bendă (rind) lăsînd linia tramvaiului liberă.

Excepţia nr. 3 :

pe drumul cu sens unic ,conducătorii de vehiculele, pentru a executa virajul spre stînga, se vor încadra lîngă bordura din stînga.

Reguli referitoare la manevre în timpul mersului

2011-04-10T08:28:00.000-07:00

Conducătorul de vehicul care intenţionează să pornească de pe loc sau să oprească, să întoarcă, să iasă
dintr-un rând de vehicule staţionate sau să intre într-un asemenea rând, să vireze spre dreapta sau spre stânga
pentru schimbarea benzii ori direcţiei de deplasare sau să meargă înapoi, este obligat să efectueze aceste manevre
numai după ce a semnalizat şi s-a asigurat că o poate face fără a pune în pericol participanţii la trafic care îl urmează,
îl preced ori cu care urmează să se întâlnească, ţinând seama de poziţia, direcţia şi viteza acestora.
Semnalul dat trebuie menţinut pe întreaga durată a manevrei şi oprit de îndată ce aceasta a fost efectuată.
În situaţiile în care există benzi speciale pentru executarea manevrei, schimbarea direcţiei de deplasare se face prin
stânga, iar dacă există un marcaj de ghidare, cu respectarea semnificaţiei acestuia.
Schimbarea direcţiei de mers spre stânga, în cazul autovehiculelor care intra într-o intersecţie circulând pe acelaşi
drum în aliniament, dar din sensuri opuse, se efectuează prin stânga centrului intersecţiei, fără intersectarea
traiectoriei acestora.
Amenajările rutiere sau obstacolele din zona mediană a părţii carosabile, se ocolesc prin partea dreaptă.
Conducătorul de vehicul care constată că vehiculele care circulă înaintea lui semnalizează intenţia de a schimba banda de circulaţie sau direcţia de deplasare este obligat să asigure condiţiile pentru realizarea acestor manevre în deplină siguranţă.
La apropierea de o staţie de troleibuz sau autobuz prevăzută cu alveolă, din care conducătorul unui astfel de vehicul
semnalizează intenţia de a ieşi, conducătorul de autovehicul care circulă pe banda de lângă acostament sau bordură,
este obligat să reducă viteza şi, la nevoie, să oprească pentru a-i permite reintrarea în trafic.

SUBDIVIZIUNI ALE PĂRŢII CAROSABILE

2011-04-05T08:23:00.000-07:00

Sensul de circulaţie – este partea drumului public pe care toate vehiculele circulă în acelaşi sens , fără să fie necesară o semnalizare specifică sensurilor . Drumurile au două sensuri de circulaţie , separate între ele de axa drumului , care poate fi o linie imaginară sau materializată prin marcaj longitudinal discontinuu sau continuu , simplu sau dublu.
Axa drumului este linia care separă cele două sensuri de circulaţie indiferent dacă este materializată sau imaginară . Trebuie să amintim faptul că axa drumului nu se confundă cu axa geometrică (de simetrie ) a drumului cu care este adevărat că în majoritatea cazurilor coincide , dar sînt şi cazuri cînd sensurile de circulaţie sînt inegale
Banda de circulaţie – este oricare din subdiviziunile longitudinale ale părţii carosabile , materializate sau nu prin marcaje cu condiţia să aibă o lăţime suficientă care să permită circulaţia cu uşurinţă a unui şir de vehicule altele decât vehiculele care se deplasează pe două roţi .
Clasificarea benzilor de circulaţie: a)benzi materializate cu ajutorul marcajelor rutiereb)benzi imaginare (rînduri) nematerializate cu marcaje rutiere

 În cazul în care drumul are două sau mai multe benzi pe sensul de mers, vehiculele vor fi conduse pe banda situată lângă acostament sau bordură. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stânga, dacă banda de circulaţie utilizată este ocupată, cu obligaţia de a reveni pe banda din dreapta atunci când acest lucru este posibil.
 Pe părţile carosabile cu circulaţie în ambele sensuri şi care au cel puţin trei benzi, vehiculele nu trebuie să fie conduse pe banda situată la marginea din stânga părţii carosabile în sensul de mers, dacă printr-un mijloc de semnalizare nu se dispune altfel.
Vehiculele grele, lente sau agabaritice ori cele care se deplasează cu viteză redusă, trebuie conduse numai pe banda de lângă acostament sau bordură, dacă în sensul de mers nu este amenajată o bandă destinată acestora.
Pe drumul public cu cel mult două benzi pe sens şi cu o a treia bandă pe care este amplasată linia tramvaiului lângă axul drumului, conducătorii de vehicule pot folosi această bandă, cu obligaţia să lase liberă calea tramvaiului, la apropierea acestuia.
Vehiculele din serviciile de transport public de persoane se conduc pe banda rezervată acestora, dacă o astfel de bandă există şi este semnalizată ca atare. Pe aceeaşi bandă pot circula şi autovehiculele P.P. S S.R.I S.P.P în misiune de urgenţă.

DRUMUL PUBLIC

2011-04-03T08:21:00.000-07:00

drum public – orice cale de comunicatie terestra, destinata traficului rutier, daca este deschisa circulatiei publice. Drumurile care sunt inchise circulatiei publice sunt semnalizate la intrare cu inscriptii vizibile
Părţile constructive ale unui drum public
Clasificarea drumurilor publice din punct de vedere administrativ
- drumuri de interes naţional , în această categorie se încadrează drumurile naţionale şi autostrăzile
- drumuri de interes local , în această categorie se încadrează drumurile judeţene şi drumurile comunale.
- drumuri de exploatare ( minieră , forestieră , carieră etc ).
Clasificarea drumurilor după înclinare
- drumuri în rampă
- drumuri în palier
- drumuri în pantă
Clasificarea drumurilor publice după sinuozitate
- drumuri publice în aliniament sau drumuri drepte.
- drumuri publice în curbă care fac legătura între două drumuri drepte sau aliniamente.

Consideri ca sportul si miscarea in general iti sunt benefice?

2011-02-27T14:43:00.001-08:00

a) Da b) Nu
Daca „Da”, situeaza alegerea ta pe o scara de la 1 la 10.....

Aproape 100% din cei chetionati au raaspuns afirmativ la acesta intrebare si au situat importanta sportului, pe o scara de la 1 la 10 foarte sus, Pactic doar o persoana a dat nota 5, doua persoane au dat nota 6 iar ceilalti au situat sportul peste nota 7. Cum spuneam mai sus, Figura 12 denota faptul ca sportul e benefic si util pentru ei dar doar 10% din ei au sportul ca hobby.

Tu ce ai raspunde?

Intr-un fin spirit trololo

2011-02-23T08:29:00.000-08:00

Ia sa vedem noi cu ce se mananca leapsa asta de la trololo.ro

1. O carte de care n-a auzit nimeni (necomerciala) si pe care ai recomanda-o din tot sufletul:Swen Hassel - Batalion de sacrificiu

2. Un film cu final fericit pe care l-ai vazut: Frumoasa si Bestia

3. Ultimul lucru bun pe care l-ai facut: Am facut curatenie si sunt mandru de asta :D
4. Telefonul din buzunarul tau: Sony Ericsson k5010i

5. O melodie care iti aminteste de copilarie: Nicola - Vamos a Mamaia

6. Cel mai accesat site romanesc de catre tine: trololo.ro :P (nu glumesc)

7. Sportul la care te uiti/il practici: Tenis de camp

8. Locul unde ai vrea sa mergi in urmatoarea excursie: Delta Dunarii

9. Emisiunea TV pe care o apreciezi: Apropo TV

10. Un mesaj pentru cei care intra pe blogul tau: Nu mai intrati aici! :D

Leapsa merge catre...stiti voi cine :P

Somnul

2010-11-30T14:24:00.000-08:00

Este tarziu in noapte. Trebuie sa ma pregatesc de culcare. Despre somn se spune ca este cu atat mai dulce cu cat ziua este mai incarcata de evenimente, cu cat lumina te oboseste mai mult. De asemenea, se spune ca ticalosii nu au parte de un somn odihnitor. Sunt cuprinsi de remuscari, pare-se. Deci, cu alte cuvinte, trebuie sa ai grija de modul tau de a fi in cuprinsul zilei pentru a te putea bucura de linistea noptii.

Ce i-ai spune lui Dumnezeu?

2010-11-26T13:24:00.000-08:00

Apare adesea o imprejurare in care cineva, poate din plictiseala, iti propune urmatorul scenariu: esti mort; ai ajuns la portile raiului unde Dumnezeu te asteapta. Cum ai vrea sa te intampine? Ce ai vrea sa-ti spuna? Fiecare dintre noi oferim o diversitate de raspunsuri. Unii dintre noi chiar refuza abordearea unei astfel de intrebari. Poate in sinea noastra am meditat asupra ei de cateva ori si totusi atunci cand cineva ne confrunta cu acel scenariu ne place sa il luam in gluma. Mie imi place sa urmaresc raspunsurile oferite de alte persoane, chiar personalitati. Apreciez, intr-un fel, mai mult pe cei implicatii in industria comediei. Insa si ei au tendinta de a fi repetitivi. In general, raspunsul pe care ar vrea sa-l primeasca de la Dumnezeu merge in linia "m-ai facut sa rad" si chestii asemanatoare. Robin Williams spunea ca ar vrea sa-l auda pe creator spunand "Doi evrei intra intr-un bar....". Insa, raspunsul cel mai profund mi s-a parut cel oferit de foarte talentatul Dave Chappelle. Ce ar vrea ca Dumnezeu sa ii spuna? "Felicitari, esti singur!".

Pink Floyd - The Wall

2010-11-22T11:15:00.000-08:00

"The Wall" este numele unui album al formatiei Pink Floyd. Nu are rost sa vorbesc aici despre anul in care a aparut albumul, unde a fost inregistrat, cine a compus piesele sau despre solourile de chitara ale lui Gilmore. In schimb pot sa mentionez povestea. Este vorba despre un individ care trece prin cateva experiente nefericite. Tatal sau moare in Al Doilea Raboi Mondial, astfel ramane doar cu mama sa care incearca sa compenseze lipsa tatalui, insa, in fapt, devine tot mai posesiva, iar copil devine tot mai dependent de ea. Ba mai mult la scoala profesorii il trateaza cu sarcasm si autoritate. Toate aceste experiente il ranesc pe protagonist, care opteaza pentru autoizolare fata de ceilalti. Astfel el construieste un zid metaforic menit sa-l protejeze. Din nefericire, retragerea lui in fata unui contact real cu ceilalti va duce in cele din urma la esecul matrimonial. Afland ca sotia sa nu ii este fidela el se inchide complet in lumea sa. Insa, treptat el se indoieste cu privire la decizia luata si chiar ajunge sa se considere pe el insusi vinovat. Spus foarte pe scurt, este o capodopera din multe puncte de vedere. Singurul mod de a te convinge este sa asculti cu atentie la albumul, preferabil la casti. Fiecare piesa de pe album te indeamna la meditare. Povestea incepe lent, dar pe masura ce se desfasoara creste in intensitate. Poti simti framantarile personajului, constructia treptata a zidului care te apasa si pe tine, iar in final eliberarea. Asa ar arata povestile daca ar fi exprimate muzical.

Munca nu e mereu o virtute

2010-11-14T14:30:00.000-08:00

Exista multe persoane care muncesc ore indelungate cel putin 5 zile pe saptamana. Se intorc acasa, se uita la televizor, dorm si a doua zi se intorc la lucru. Vor afectiune, dar sunt prea obositi, franti, prea sub zodia trupului pentru a o putea oferi la randul lor. Aceasta nu este o viata bine traita. Iar daca munca este si una diferita fata de dorintele individului atunci greutatea se tripleaza, iar umerii cedeaza. Oare chiar este o virtute sa te silesti a munci la o lucrare care nu te reprezinta? La o lucrare care nu te ajuta cu nimic? Sau este mai degraba expresia neputintei? O expresia a cedarii? Se spune ca munca te va elibera. Insa, eu nu cred ca este neaparat asa. Decat in cazul in care este vorba de o lucrare care este in conformitate cu dorintele tale, una la care te poti dedica total. Daca moartea te cauta in momentul in care tu esti absorbit de munca, una adevarat care te cuprinde total, atunci ea va fi una linistita, ca un somn dupa o zi obositoare.

Filme Horror

2010-11-11T13:47:00.000-08:00

Ahhh da. Filmele horror sunt printre preferatele mele. Eu consider ca este mai greu sa gasesti un film de groaza total lipsit de farmec decat unul sa zicem de comedie. Nu pot sa spun ca sunt un fan hardocore, dar cand imi gasesc timp noaptea incerc sa vizionez cateunul. As avea totusi ceva reprosuri in legatura cu variantele moderna. Poate sunt eu de moda veche insa ma regasesc mai mult in filmele horror din anii 70-80. In prezent problema ar fi faptul ca se fac prea multe remake-uri (Halloween, Nightmare on Elm Street etc.). Mult mai productiv ar fi sa apara noi personaje pe care sa le putem aseza langa Jason, Freddy, Leatherface dar nu numai. Noutatea si-a facut totusi loc prin filmele gen Hostel si Saw care au adus noi tematici in discutie. Aceasta nu este o surpriza tinand cont de faptul ca acest domeniu este destul de vast si nu se reduce la "slasher movie". Recomandarea mea este ca atunci cand apar personaje feminine sa nu se recurga mereu la scene de nuditate. Nu stiu de ce, dar am impresia ca tot farmecul si toata atmofera se risipesc.

Pentru fanii hardcore (nu in sens de fani ai filmelor horror foarte violente, dezgustatoare etc., ci de fani ai filmelor horror clasice simai obscure) recomand cu multa caldura movie reviewurile de la cinemassacre.

Ce site fain au astia de la Mxhost.ro!!!

2010-10-29T05:22:00.000-07:00

Site-ul celor de la Mxhost.ro are o noua interfata. E o pagina web simpla dar completa care atrage prin designul superb. Culoare predominanta e culoare mea favorita, adica un gri foarte deschis (seamana cu blogul meu...la culoare ma refer :p) iarlogo-ul contine pe langa verde si un gri inchis ceea ce face din aceasta pagina sa fie foarte placuta ochilor.

Unii s-ar intreba cu ce-i ajuta pe ei designul site-ului dar acei unii nu stiu ca imagine conteaza foarte mult atunci cand vrei sa vinzi ceva. De exemplu, daca vrei sa vinzi paine pe internet iti faci un design pe culoarea graului si pui in header o imagine cu paini abia scoase din cuptor sau cu spice de grau, daca vrei sa vinzi fier vechi pe internet faci un site cu culoari ruginii si cu cateva tevi si fiare in backgound, daca vrei sa-ti faci site de matrimoniale faci designul in roz bonbon si pui poze cu fete sexy peste tot pe site dar daca vrei sa vinzi domenii, gazduire de toate tipurile si servicii profesionale web atunci iti daci un site exact ca cei de la mxhost.ro.

Dar pe langa designul atractic mxhost.ro are si ceva ce alte site-uri de profil n-au. Aici ma refer la stiri din domeniul IT actuale care te pot ajuta cand vrei sa-ti iei o gazduire facuta exact pentru tine, iar daca asta nu te ajuta poti cere tot timpul asistenta personalizata petru a comanda gazduirea perfecta pentru tine iar daca vrei sa afli cele mai noi promotii si preturi de poti abona la newsletter-ul site-ului.

Cam impresia asta mi-a lasat-o site-ul mxhost.ro. Cu acest articol ma inscriu in concursul care are ca premiu un iPad si imi aleg numarul de concurs 3657

Cultele religioase un spin in coasta societatii

2010-10-29T04:57:00.000-07:00

Cultele religioase de orice fel, fara discriminare au fost create doar pentru a scuza oamenii de anumite greseli. Nu ma credeti? Stati ca va explic imediat.
Sa incepem cu inceputul: Se zice ca D-zeu l-a creat pe Adam si apoi pe Eva iar acestia impreuna au pacatuit. D-zeu, adica Allah, Zeus sau Manitu i-au pedepsit, doar ca in loc sa-i desfiinteze de tot le-a dat posibilitatea sa pacatuiasca din nou si din nou si iar din nou... ca doar D-zeu e milostiv, asa am invatat la orele de religie. Cei doi au dat nastere altor doi pacatori, Cain si Abel. Cain l-a omorat pe Abel din invidie dar caindu-se a construit o biserica, un lacas religios pentru a scapa de mania lui D-zeu... si istoria continua cu Barca lui Noe, Crucea lui Iisus, Martirii, Cruciadele, Marea Inchizitie, Cuceririle lui Mahomed in numele lui Allah si tot asa pana in zilele noastre cand ajungel la Terorism in numele lui Allah si Obligativitatea religiei in scoli.

Daca ar fi sa analizam fiecare religie in parte ne-am da seama ca istoria omenirii, din punctul lor de vedere ar fi trebuit sa se opreasca undeva la...Adam si Eva, savarsirea primului; pacat pe care D-zeu trebuia sa-l ucida inca de la inceput. numai ca D-zeu, Allah, Zeus, sau Manitu nu e de neinduplecat si milostiv si rabdator, exact asa cum le convine oamenilor pentru a avea posibilitatea sa calce stramb, ca apoi sa-si curete sufletul spunand o rugaciune, inaltand o biserica noua sau intemeind o noua religie(vezi Gregorian Bivolaru si MISA, ori Gigi Becali) desi pacatosul trebuie sa sufere indelung...

Particip la concursul de pe monden.info

2010-10-29T03:23:00.000-07:00

Particip la concursul de pe monden.info cu sloganul pentru magazinul Koyos.ro:

tehnologie 2.0

Se deschide mall-ul din Baia Mare

2010-09-23T05:49:00.001-07:00

Desi in Ziarul Financiar a aparut in urma cu cateva luni o stire comform careia primul mall din Baia Mare ar trebui sa fie inaugurat in acesta luna chiar inainte deSarbatoarea Castanelor, anumite evenimente au facut imposibl acest lucru.

Dupa cum declara Eran Socher, managerul proiectului in Gazeta de Maramures motivele pentru care Gold Plaza nu se deschide cu ocazia Sarbatorii Castanelor sunt intarzaierile la constructia cinematografului si anumite modificari tehince la CORA.

Potrivit lui Socher, inaugurarea mall-ului intarzie deoarece se doreste ca deschiderea oficiala sa aiba loc in acelasi timp cu deschiderea cinematografului Cinema City la care lucrarile dureaza ceva mai mult iar inlocuirea scarilor rulante cu trotuarele mobile pentru carucioare cu marfa au intarziat putin lucrarile.

Evenimentele cele mai importante cu ocazia Sarbatorii Castanelor

2010-09-20T12:51:00.000-07:00

Evenimentele cele mai importante desfasurate cu ocazia Sarbatorii Castanelor le gasiti pe un site din Baia Mare cu informatii utile si evenimente din Maramures.

Nu ezitati sa va informati de pe site-ul baimareanul.com, e un loc unde gasesti o multime de evenimente, noutati, concerte, informatii utile etc

Oare e adevarat?

2010-08-22T16:27:00.000-07:00

Un video filmat in Baia Mare dezvaluie un mare scandal :))

Adevarul doare dar nu ucide

2010-07-27T06:19:00.000-07:00

Politicienii se indatoreaza companiilor mari in timpul campaniei electorale promitandu-le contracte cu statul de milioane de euro iar daca sunt alesi, nu conteaza ca e criza si nu sunt bani, acele companii trebuie sa-si primeasca datoria plus dobanda cu varf si indesat.

Oamenii isi aleg reprezentantii in parlament in functie de cine da mai mult in campanie (mici si bere) sau cine face mai multe bai de multime, ori promisiuni imposibilecum ar fii marirea salarilor cu 50% sau 20.000 de euro pentru romanii intorsi de peste granita. Ne vindem voturile pentru un mic si o bere, iar dupa aceea murim de foame!

Incurajam mafia cumparand produse la negru: tigari, bauturi alcoolice, droguri etc.

Bugetarii nu-si primesc salariul care si-l doresc din cauza celor care fac abuz de bugetul statului si in acelasi timp din cauza celor care cumpara produse la negru. De aceea si bugetarii la randul lor vor cere spaga sau vor cumpara produse la negru.

Toate acestea dureaza de 20 de ani si vor mai dura multi ani de acum incolo. Cei care stiu aceste motive pentru care economia Romaniei e la pamant, ori fac parte din conducerea statului si sunt artizanii acestor practici ori sunt oameni simpli care nu au influenta necesara pentru a schimba mentalitatea oamenilor

George Berkeley

2010-07-06T14:07:00.000-07:00

Este cunoscut mai ales pentru doctrina sa care stipula inexistenţa unei substanţe materiale şi faptul că lucrurile, bunăoară pietrele sau mesele, sunt colecţii de "idei" sau senzaţii ce pot să existe doar în minte şi doar atâta timp cât sunt percepute. A scris un număr de opere dintre care cele mai cunoscute suntTratatul conţinând principiile cunoaşterii umane (1710) şi Trei dialoguri dintre Hylas şi Filonous (1713). (Filonous, nume care în greceşte înseamnă "iubitorul minţii", era chiar Berkeley). În 1734 a publicat volumul Analistul, o critică a fundamentelor ştiinţei, care a devenit extrem de influentă în domeniul gândirii matematice.

Comte

2010-07-06T14:02:00.000-07:00

Auguste Comte a urmărit crearea unei filosofii pozitiviste, corespunzătoare ultimului stadiu la care omenirea trebuia să aspire în viziunea sa, după ce a trecut prin faza teologică şi acea metafizică, care erau considerate drept faze necesare în dezvoltarea omenirii de la copilărie spre maturitatea din cea de a treia fază, a spiritului pozitiv. Pozitivismul, ştiinţa şi filozofia pozitivă nu mai caută explicarea cauzelor obscure ale fenomenelor ci se mulţumeşte cu studiul datelor experienţei.

Acest studiu nu este însă o simplă compilaţie de date ci tinde să descopere legile care guvernează grupele de date şi fapte care corespund diferitelor ştiinţe fundamentale.

Hume

2010-07-06T13:55:00.001-07:00

David Hume ( 1711 - 1776) a fost un filozof, istoric şi economist scoţian, un adept al empirismului, unul dintre reprezentanţii cei mai de seamă ai Iluminismului scoţian. A fost un critic neobosit al dogmatismului metafizic şi religios, devenind celebru pentru modul curajos în care a abordat, de pe poziţii sceptice, o serie de subiecte filozofice cum ar fi cauzalitatea, identitatea personală sau originea virtuţii. Contemporan cu Immanuel Kant, a respins şi a ridiculizat valoarea ideilor abstracte, a ideilor ce nu vin din realitate, din experienţă.

Hegel

2010-07-06T13:46:00.000-07:00

După moartea lui Hegel, discipolii lui s-au divizat în două tabere. Hegelianii de "dreapta" erau grupaţi în corpul universitar din Berlin şi reprezentau conservatismul politic al epocii de restauraţie după căderea lui Napoleon. "Stânga", cunoscută şi ca "Tinerii Hegeliani", interpretau filozofia lui Hegel în sens revoluţionar, preconizând ateismul în religie şi democraţia liberală în politică. Dintre aceştia sunt de menţionat Bruno Bauer, Ludwig Feuerbach, Max Stirner şi - mai ales - Karl Marx. La Marx, idealismul este transformat în materialism iar de la legile dialectice ale evoluţiei istorice se ajunge la ideologia luptei de clasă, la sfârşitul căreia nu mai regăsim spiritul întors la sine însuşi, ci o societate comunistă lipsită de clase, presupusă liberă.

Leibniz - Viata si Opera

2010-07-06T13:39:00.000-07:00

Leibniz s-a născut pe 1 iulie 1646 în Leipzig, fiu al unui avocat şi profesor la universitatea din localitate. Tot aici îşi începe studiile, pe care le continuă la Jena şi Altdorf. În 1666 obţine titlul de doctor în Dreptşi intră în serviciul lui Johann Phillipp von Schönborn, arhiepiscop şi prinţ elector în Mainz, pentru care îndeplineşte un mare număr de însărcinări politice şi diplomatice. În 1673, întreprinde o călătorie la Paris, unde rămâne timp de trei ani şi se ocupă în mod intens cu studiul matematicii, ştiinţelor naturale şi filozofiei. Întors în Germania, obţine în anul 1676 postul de bibliotecar şi consilier privat pe lângă Ernst August, prinţ de Braunschweig-Lüneburg şi mai târziu prinţ elector de Hanovra, apoi pe lângă urmaşul lui, Georg Ludwig, care va deveni rege al Marii Britanii cu numele de George I. În această funcţie, Leibniz rămâne până la sfârşitul vieţii. El se bucura de o deosebită preţuire şi era considerat în acel timp ca geniu universal. Opera sa se extinde nu numai în domeniile filozofiei şi matematicii, ci tratează teme variate de teologie, drept, diplomaţie, politică, istorie, filologie şi fizică. A fost fondatorul şi primul preşedinte al "Academiei de Ştiinţe" din Berlin (1700). Leibniz moare la 14 noiembrie 1716 înHanovra.
Noi eseuri asupra intelectului omenesc
Disputaţie metafizică despre principiul individuaţiei

Leibniz - Mondele

2010-07-06T13:34:00.000-07:00

Sistemul filozofic al lui Leibniz pune la baza existenţei"monadele", elemente spirituale indivizibile, independente unele de altele, înzestrate cu o forţă activă. În consecinţă, materia nu este decât manifestarea exterioară a monadelor. Fiecare monadă oglindeşte întregul univers; concordanţa dintre activitatea monadelor este asigurată de "armonia prestabilită", creată de monada supremă, Dumnezeu. Pe baza acestei teze, Leibniz consideră, în spiritul unui optimism conformist, că lumea noastră, creată de Dumnezeu, este "cea mai bună dintre toate lumile posibile"..

Leibniz este unul din precursorii dialecticii germane, el a susţinut ideea continuităţii şi evoluţiei naturii. În teoria cunoaşterii, Leibniz se situează pe poziţiile raţionalismului, pe care încearcă să-l îmbine cu elemente de empirism. Împărţind adevărurile în "raţionale" şi "faptice", el consideră că primele, având un caracter necesar şi universal, nu pot proveni din experienţă; principiile lor se află în intelect în stare embrionară şi primesc de la simţuri doar un impuls pentru dezvoltarea lor. De aceea, la cunoscuta teză a senzualismului: "Nimic nu este în intelect care să nu fi fost mai înainte în simţuri", Leibniz adaugă:"în afară de intelectul însuşi". Astfel el completează cele trei principii ale logicii aristotelice cu principiul raţiunii suficiente, necesar pentru verificarea adevărurilor faptice obţinute pe calea inducţiei. Operele filozofice ale lui Leibniz au exercitat o influenţă deosebită asupra dezvoltării ulterioare a filozofiei germane, în special asupra lui Christian von Wolff şi Immanuel Kant.

Kierkegaard

2010-07-06T13:30:00.000-07:00

Søren Aabye Kierkegaard (1813, Copenhaga - 1855) a fost un filozof, scriitor şi teolog danez din secolul al XIX-lea. Prin concepţia sa filozofică asupra constrângerii omului de a-şi alege destinul, a exercitat o influenţă hotărâtoare asupra teologiei şi filozofiei moderne, în special asupra filozofiei existenţiale.

Gândirea şi stilul de viaţă a lui Kierkegaard reflectă drama vieţii filosofului, chinuit de paradoxul sfâşierii între un Dumnezeu neînţeles, căruia i se supune, şi disperarea individului părăsit într-o lume în care trebuie să existe, dar care i se refuză. Disperarea la Kierkegared nu este agonie, ci pierderea individului. Omul trebuie să-şi aleagă, respectiv să-şi determine destinul, lăsat singur, fără speranţă, în haosul existenţei. În faţa dilemei "Ori, ori" (Enten - Eller, 1843), pentru a ieşi din plictiseala existenţei, pendulează între un hedonism rafinat şi o disperare fără mijloace de consolare.

Spinoza - Etica

2010-07-05T03:42:00.001-07:00

Etica lui Spinoza a fost conceputa in intregime in termeni geometrici, fiecare dintre cele 5 parti incepand cu axiome si definitii spuse inainte apoi continuand cu demonstatii si concluzii.
Prima parte intitulata "Despre Dumnezeu" contine viziunea autorului asupra argumentului si teoria sa, viziunea personala despre un Dumnezeu imanent lumii si nu distinc de ea.

"Deus sine natura" - Dumnezeu este cuprins in natura

El il defineste pe Dumnezeu ca substanta alcatuita dintr-o infinitate de atribute fiecare dintre ele explicand o esenta eterna si infinita. Considera existenta unei singure substante: "tot ce exista se gaseste in Dumnezeu si nimic nu poate sa existe nici sa fie cunoscut fara Dumnezeu" Atributele esentiale ale lui Dumnezeu sunt gandirea si intinderea.
Din teoria lui Spinoza rezulta ca Dumnezeu este identic cu lumea si nu distinc de ea iar tot ce se intampla in lume se intampla datorita necesitatii generate de Dumenzeu, cauza prima.

Partea a II-a a Eticii "Despre natura si originea sufletului" contine o schita a fizicii lui Spinoza urmarind cunoscuta problema cartesiana; cea a relatiei dintre suflet si materie.
Descartes sustine ca sufletul este o substanta separata de materie. In acelasi timp conceptia lui despre substanta afirma ca nu poate exista nicio interactiune intre substanta. Atunci se punea problema ce rol are omul in natura si cum este posibila cunoasterea.

Partea a III-a "Despre originea si natura afectelor" cuprinde consideratii despre natura umana si da raspuns la dificultatea ridicata de propria metafizica: problema existentei individuale. Daca tot ce exista, exista in Dumnezeu in ce sens contine lumea lucruri individuale?

Partea a IV-a "Sclavia omului si puterea afectelor" Idea lui Spinoza e ca omul chiar in stare de sclavie reflecta absolut perfectiunea Universului in care este si el parte.

Partea a V-a "Puterea intelectului" sau libertatea omului" arata cum poate omul sa atinga libertatea si fericirea.

Cea mai originala parte a filosofiei lui Spinoza consta in raspunsul la 3 intrebari mari: Problema sufletului si a corpului, problema existentei individuale si problema libertatii.

Omul liber la Spinoza este omul constient de necesitatile care il constrang. De la el ne vine ideea ca libertatea este necesitate inteleasa. Cine se cunoaste clar si distinct pe sine si afectele sale acela il iubeste pe Dumnezeu si cu cat il iubeste mai mult cu atat se cunoaste mai bine pe sine si afectele. Dragostea intelectuala: amour intelectualis dei

Bacon - Idolii

2010-07-05T03:34:00.003-07:00

Trăind în epoca naşterii ştiinţei moderne, Bacon şi-a asumat sarcina elaborării unei metode noi, adecvate, care în opoziţie cu scolastica sterilă, să favorizeze cercetarea ştiinţifică, cunoaşterea şi dominarea naturii de către om.

Condiţia prealabilă a făuririi ştiinţei şi metodei noi o constituie, pentru Bacon, critica cunoştinţelor existente, eliberarea spiritului uman de sub tirania diverselor erori, prejudecăţi şi iluzii, denumite de el idoli:

ai tribului, care ţin de natura umană;
ai peşterii, determinaţi de educaţia fiecărui om;
ai forului, prin care sunt desemnate neconcordanţele limbajului cu viaţa reală;
ai teatrului, generaţi de autoritatea tiranică a vechilor sisteme filosofice).

Bacon este iniţiatorul empirismului şi senzualismului modern: simţurile ne dau cunoştinţe certe şi constituie izvorul tuturor cunoştinţelor. Ştiinţa adevărată se dobândeşte prin prelucrarea metodică, raţională a datelor senzoriale. Bacon pune astfel în opera sa principală Novum Organum (1620) bazele metodei inductive, caracterizată prin folosirea analizei,comparaţiei,observaţiei şi experimentului. Considerând lumea ca fiind de natură materială, iar mişcarea ca o proprietate inalienabilă a materiei, Bacon recunoaşte existenţa a multiple forme de mişcare şi a diversităţii calitative a naturii. Accentuarea unilaterală a rolului analizei şi al inducţiei în cunoaştere, în detrimentul sintezei şi al deducţiei, conceperea pur analitică a experimentului (menit să separe unele de altele 'formele' sau 'naturile' prezente în corpuri pentru a determina esenţa fiecăreia) au conferit metodei baconiene un caracter metafizic (nondialectic). Bacon a scris şi o utopie neterminată, Noua Atlantidă imaginând o societate organizată pe baze raţionale, ştiinţifice, dar în care erau menţinute diferenţieri de clasă.

Kant - Antinomiile

2010-07-05T03:31:00.001-07:00

Kant vorbeste de 4 antinomii ale ratiunii pure (contradictii in care ratiunea se afirma atunci cand cauta adevaruri metafizice)

Lumea finita - infinita
Lumea compusa din elemente simple sau dintr-o materie divizibila la infinit.
Lumea este in intregime determinata cauzal sau nu (libertate)
In Univers totul este contingent sau totul este necesar

La primele 2 categorii spune Kant atat teza cat si antiteza sunt false iar in urmatoarele ambele sunt adevarate. Primele 2 antinomii considera lumea ca si cum ar fi in totalitatea ei un fenomen, deci obiectul unor experiente posibile dar lumea nu poate fi pentru noi un fenomen pentru ca nu este forma apriori a sensibilitatii noastre, deci lumea nu este spatiala iar intrebarea daca lumea este infinita sau finita nu are sens. La fel si cea de-a doua antinomie

Celelalte doua sunt adevarate pentru ca daca consideram lumea ca fenomene in cuprinsul ei totul este determinat caci categoria cauzalitatii este esentiala si necesara. Daca lumea este considerata lucru in sine ea nu este supusa cauzalitatii si in ea exista libertate

Kant - Formele intelectului

2010-07-05T03:30:00.001-07:00

Formele intelectului nu sunt intuitii ci notiuni sau concepte. Exista concepet care provin din experienta numite concepte empirice si altele care provin din intelect numite concepete pure. Dupa exemplul lui Aristotel, Kant le va numi categori. Intelectul leaga diferite reprezentari sau legaturi ce se realizeaza prin judecata. Intelectul poate fi reprezentat ca o facultate de judecata.
Kant face impartirea judecatilor dupa cantitate, dupa calitate dar si dupa relatie si modalitate.
Categoriile cantitatii: unitate, multiplicitate si totalitate
Categoriile calitatii: realitate, negatie, limitatie
Categoriile relatiei: inerenta si substanta, substanta si accident, cauzalitate si dependenta (cauza-efect), de comitate (actiune reciproca activ- pasiv)
Categoriile modalitatii: posibilitate, nonposibilitate, existenta, nonexistenta, contingenta
In cele 4 criterii sunt cate 3 categorii, de regula a 3-a ramane ca si combinatie dintre celelalte 2

Shopenhauer - Teza

2010-07-05T03:26:00.000-07:00

Teza lui Schopenhauer este ca lumea reprezentarii noastre este o simpla aparenta. Afirmatia lui este intarita cu exemplul dat de conceptia lui Platon si Kant care spune Schopenhauer, au situat fiinta dincolo de sfera accesibila experientei. Ambii considera lumea sensibila ca pe o aparenta care in sine este lipsita de valoare si care detine semnificatie si realitate numai in virtutea a ceea ce se exprima in ea(ideile la Platon, lucrul in sine la Kant). Schopenhauer va reabilita impotriva lui Kant intuitia platoniciana, singura capabila sa acceada la absolut descalificand cunoasterea discursiva care nu este capabila decat sa organizeze experienta. El respinge distinctia kantiana intre sensibilitate si intelect. Lumea este una singura dar pe de o parte, fata sa exterioara scrisa in limbaj fenomenal solicita intelectul care elaboreaza reprezentarile conceptuale si stiintifice. Pe de alta parte, limbajul sentimentelor dezvaluie esenta lucrurilor, vointa. De la teoria upanisadelor preia teoria Maya cu valul sau cu diverse conotatii la diferite scoli indiene. Pentru el de valul Mayei sau de iluzie scapa doar fiintele exceptionale.

Cartea I din Lumea ca vointa si reprezentare " analizeaza lumea experientei imediate orientata spre exterior. Lumea nu este nimic fara constiinta mea. Ea nu exista decat in masura in care o percep, astfel nu exista niciun obiect fara un suflet care sa fie constient de el. Lumea ii apare lui Schopenhauer ca fiind rodul unei activitati intelectuale in care aceasta organizeaza prin intermediul realitatii datele sensibile risipite sau frugale. Prima idee este: lumea nu este altceva decat totalitatea reprezentarilor mele legate laolalta pin impatritul ratiunii suficiente, nue decat un fenomen, dar pentru a pleca din exterior trebuie sa cautam ceea ce apare pornind de la fata ascunsa a lumii. Asa vom descoperii, spune el, ca lumea este dincolo de reprezentare pe care o avem despr ea (vointa) dar considerata nu ca o facultate rationala de a gandi ci ca o tendinta oarba, impulsiva, inconstienta, pornita din nevoie si din dorinta, o tendinta orientata in vederea actului de a exista pe deplin libera, neconditionata, perfect unitara, indestructibila, irationala.

Descartes - Gnoseologia

2010-07-05T03:23:00.001-07:00

Potrivit lui Descartes, principalele facultati cognitive sunt

Simturile care au ca obiect fie corpurile externe cu calitatile lor primare(intindere, miscare) si secundare, fie straile interne ale propriului corp (foame, sete)
Memoria care conserva ideile
Imaginatia care se exercita in legatura cu corpurile si lucrurile corporale
Inteligenta (intelect, ratiune, minte) care ofera cea mai desavarsita forma de cunoastere
Vointa care are rol important in geneza adevarului si a erorii. Descartes argumenta ca intelectul poate ajunge la adevar in timp ce simturile si imaginatia il pot insela pe om dar, spune el, si intelectul se poate insela atunci cand cauta un adevar absolut indubitabil caci, spune el, ne poate excela in geniul sau. De aici deriva motoda indoielii generalizate

Descartes - Ontologia

2010-07-05T03:22:00.001-07:00

Conceptia sa generala filosofica este un monism substantial de tip deist. El admite o substanta supremanumita Dumnezeu perfecta care exista prin ea insasi, este propria cauza, are libertate absoluta. Unicitatea, ubicitatea(peste tot) eternitatea, bunatatea si caracterul spiritual nu corporal. In ontologie el trece la dualism.
Dumnezeu a creat 2 substante secunde independente una de alta: ers-extenta(lucru intins) si res-cogitons(cugetator) Lucrul intins este lumea fenomenelor fizice, substanta intinsa este identificata cu intinderea iar substanta ca atare este materia care nu are nevoie de altceva pentru a exista. Materia este identificata cu corpul in genere (are intindere) fiind diferita de corpurile individuale. Materia este unica si indestructibila pe cand corpurile sunt multiple si perisabile. Materia este unica, singura, uintara si nu se divide, este la fel ca toate partile ei.
Materia este totuna cu plinul si exclude vidul absolut. Alaturi dar independent de materie exista o alta dimensiune fundamentala a lucrurilor: Miscarea.Are izvorul in Dumnezeu si depinde numai de el. Ea este invariabila si se conserva. La nivelul materie, miscarea nu este posibila nici in linie dreapta caci nu exista vid care sa fragmenteze materia, nu este posibila nici prin comprimarea materiei (Aristotel) ci in ceva sub forma unui vartej (vertij) Descartes intelege miscarea ca deplasare mecanica a corpurilor nu ca energie potentiala, ca element intreg, dinamic si negeocentric al realitatii.
Conceptia sa despre miscare, ca simpla miscare mecanica vizeaza nu numai corpurile organice dar si fiintele vii considerate ca automate mecanice. Ideea sa despre mecanismul cartesian a constituit un progres caci a extins ideea determinismului si asupra corpurilor vii ceea ce a facut ca cercetatorii sa deduca efectele din cauze materiale fie ele si numai de natura mecanica. Descartes reduce complexitatea calitativa a lucrurilor la aspectele lor cantitative. Explicand lucrul prin insusiri cantitative distinge orice apel la cauze finale, respinge teleologia si orice recurs la teleologie. El sustine ca scopul lui Dumnezeu, creatorul lumii este chiar Dumenezeu insusi si nu omul argumentand ca lucrurile care le cunoastem nu prezinta finalitate iar celellate cunoscute n-au nicio legatura cu noi.
Prin res- cogitons (cugetarea) Descartes descrie fenomenele psihice. Spre deosebire de lucrul intins care este unic, cugetarea este multipla caci Dumnezeu a creat a pluralitate de substante cugetatoare care sunt sufletele umane cugetatoare. In opozitie cu corpun intins si necugetator, sufletul este cugetator si neintins. Corpul se confrunta cu atributul intinderii dar sufletul nu este totuna cu atributul cugetarii ci se constituie ca suport (subiect, eu, spirit) actelor cogitative. Atat prin calitateea ei de substanta cat si faptul ca este neintins si indivizibil, sufletul individual este unic si nemuritor, spre deosebire de corpul individual ( nu de corpul in gemeral) care se naste si piere.

In sens larg res-cogitans este sufletul cu principalele sale facultati sau atribute: gandirea, vointa, imaginatia si simtirea. In sens restarns Descsrtes sustine ca sufletul cugetator cu cuprinde imaginatia, simturile. Actele de a simti sunt in realitate ca si alte acte: de a dormi, de a manca, dependente de corp si incerte. In sens restran sufeltul este prin excelenta gandire si vointa.

Descartes - Ontologia

2010-07-05T03:19:00.001-07:00

Locke - gnoseologia

2010-07-05T03:18:00.000-07:00

In lucrarea sa principala “Eseuri asupra caracterului omenesc” Locke isi propune sa examineze capacitatile cognitive ale omului de aceea este considerat de regula intemeietorul criticii in filosofie. El vizeaza sa decanteze, sa explice originea, certitudinea si intinderea cunoasterii umane. La nastere mintea omului este oarecum ca o coala alba pe care nu este scris nimic iar mintea isi dobandeste o multitudine de idei din experienta el afirmand ca pe experienta se sprijina toata cunoasterea noastra si din aceasta provine ea insasi. Ideile simple se nasc din experienta prin facultatea perceperii care are 2 modalitati distincte: senzatia si reflectia. Prin senzatie se recepteaza datorita simturilor lucrurile exterioare si se obtin idei simple despre calitatile lor sensibile. Ideile pot proveni dintr-un singur simt sau prin corelarea mai multor simturi (ideea de forma, intindere) Cunoasterea prin senzatie presupune raportul nemijlocit intre simturi si lucrurile exterioare. In lipsa unui lucru nu se poate forma nicio idee despre calitatile lor specifice sau in lipsa organului de simt nu se pot forma idei depsre calitatile lor.

Reflexia consta in perceperea proceselor launtrice ale propriei noastre minti cand ea se indreapta spre ideile care le-a dobandit soldandu-se cu alte categorii de idei simple precum credinta, indoiala, actul de cunoastere etc. Adica principalele idei pe care le privim in intelect ca si de la corpurile care ne impresioneaza simturile, sunt procesele cognitive ca si actele volative si starile afective. Reflectia este asemanatoare cu senzatia caci este o ipoteza a aceleiasi facultati (perceptia) si poate fi numit simt intern pentru ca este un fel de percepere a mintii de catre minte. Pentru a deveni cunostinta datul senzorial trebuie prelucrat intelectual ceea ce inseamna ca intre senzatie si percepere exista o unitate. Ideile de Unitate, de Putere, Succesiune, Existenta, Durere sunt dobandite prin ambele perceptii. A avea idei si a percepe este unul si acleasi lucru.

Intemeind cunoasterea pe experienta Locke afirma afirma senzatia ca dependenta de lucrurile exterioare si reflectia ca dependenta de origine, de senzatie

Locke - ontologia

2010-07-05T03:14:00.001-07:00

Jhon Locke in conceptia sa ontologica generala este deist.

Panteismul = Dumnezeu este peste tot

Deismul = Dumnezeu a creat lumea dupa care nu mai intervine

Locke sustine ca Dumnezeu a creat 2 susbstante materia si spiritul ca temei al lumii. Materia reprezinta fenomenele fizice iar spiritul fenomenele sufletesti. Ideea de corp implica o substanta solida si intinsa care poate comunica prin impuls iar ideea de suflet privit ca suflet imaterial este aceea a unei susbtante care gandeste si are puterea si are puterea de a pune corpurile in miscare prin vointa sau gand.

Locke ajunge la concluzia dependentei sufletului de corp, el depinde de lumea exterioara. El sustine in opozitie cu Descartes ca gandirea nu este esenta sufletului ci unele din procesele sale. Distincte, cele doua susbstante (materia si spiritul) formeaza o unitate. Indiferent de particularitatile sale substanta este esenta presupusa a calitatilor fenomenale. Prin calitate Locke intelege o proprietate a unui lucru si totodata puterea acestuia de a produce in mintea noastra o idee. Locke imparte calitatile in primare si secundare.

Cele primare sunt cu totul insepoarabile de corp, sunt sesizabile prin simturi si sunt presupuse de mintea noastra ca existente in orice particula de materie. Soliditatea, intinderea, forma, miscarea, repaosul si numarul. In schimb, calitatile secundare depind de combinatile calitatilor primare “de marimea, forma si miscarea partilor”. Asa sunt culorile, gusturie, mirosurile, sunetele, caldul si recele etc.

Calitatile primare reprezentari fizice si pozitive. Ele exista real in corpuri. Corpurile au si calitati secundare generate de senzatii. Definind calitatile primare ca insusiri ce apartin intotdeauna lucrurilor Locke le instituie in proprietati definitorii esentiale pentru lucruri apoi le diferentiaza in perceptibile care au o esenta fenomenalizata si imperceptibile care au o esenta interioara, ascunsa. In acelasi timp Locke afirma caracterul universal al conexiunii spunand ca toate lucrurile sunt susceptibile de relatii aflate insa intr-o mare varietate. Cele mai importante conexiuni se stabilesc in procesul miscarii sub forma conexiunilor cauzale, spatiale si temporale. Nu exista niciun efect fara cauza iar cauzalitatea actioneaza atat intre lucruri cat si in interiorul acestora. Locke reduce insa relatile cauzale la cele mecanice exterioare fapt care provine din viziunea sa matematizanta.

2010-07-05T03:13:00.000-07:00

Supraomul ar fi o specie noua si superioara omului. Omul prezentului este coarda intinsa intre animal si supraom, o coarda deasupra unui abis”. Omul este un intermediar intre animal si supraom. Depasirea de sine nu este nu este specifica existentei umane ci este trasatura fundamentala a oricarei vietati, a fiintei in genere (general) de aceea Nietzsche atribuie tuturor caracterul vointei de putere. Supraomul trebuie sa fie puternic dar si generos, totusi puterea este telul vietii. ” Acolo unde am gasit pluralitatea vietii am gasit vointa de putere si doar in vointa celui ce slujeste am gasit vointa de a fi stapanit”

Friedrich Nietzsche

Nietzsche - dualismul apolinic dionisiac

2010-07-05T03:11:00.000-07:00

In lucrarea “Socrate si tragedia greaca” (Nasterea tragediei) Nietzsche dezvolta dualismul apolinic-dionisiac care au devenit categorii fundamentale ale filosofiei sale nesistematice.

Termenul apolinic desemneaza pe cel cu vointa de a trai o viata echilibrata intemeiata pe principiul contemplarii de sine si armonioasa a lumii.

Dionisiac (Dionis-zeul betivilor) este cel cu dorinta de a trai o viata plina de pasiune, dezechilibrata, betie ecstatica, avand analogie cu zeul vinului

Kant - Filosofia Practica

2010-07-05T03:08:00.000-07:00

Practicul este domeniul comportamentului uman, al moralitatii. Filosofia practica este una morala, etica.
Kant reia distinctia dintre cunoastrea teoretica si cea practica. Toate fiintele rationale recunosc distinctia dintre a cunoaste adevarul si a sti ceea ce este de facut cu el. Judecatile si decizile pot sa se bazeze pe ratiune dar numai judecatile pot fi adevarate sau false, deci trebuie sa existe o folosire a facultatilor mintale, noastre rationale care sa nu aiba drept scop adevarul ci altceva. Acest altceva pentru Aristotel este fericirea iar pentru Kant este datoria. Punctul de plecare al eticii kantiene este libertatea. Maxima lui este: Atrebui sa faci ceva trebuie sa poti.
Este necesar sa fie posibil intotdeauna sa actionam corect ceea ce insemna ca trebuie sa fim intotdeauna liberi.
Vointa in sine isi da siesi legea

Datoria ca asumare

2010-06-24T14:01:00.001-07:00

1. Introducere

Pentru a putea analiza corect problema datoriei ca morală trebuie sa luăm în considerare definiţia libertăţii umane din punct de vedere social. Astfel, libertatea socială pe care Jhon Locke o teoretizează pentru prima dată, delimitand-o clar de libertatea naturală la care oamenii au renunţat în momentul în care si-au insusit proprietatea si au înfiinţat grupurile umane este cea care trebuie pusă în legatură cu etica datoriei. Ca argument poate fi adusă si universalitatea sintagmei „nimeni nu este mai presus de lege”[1] prezentă ca lege sub forma unui imperativ categoric în toate sistemele politice si sociale ale planetei, indiferent daca ele sunt sau nu etice. Legea morală este prin excelentă o strategie socială deoarece are ca scop omul in sine adică comportarea lui în societate după o anumită conduită. Desi Kant consideră ca toate fiintele rationale recunosc distinctia dintre a cunoaste adevarul si a sti ce e de facut cu el deseori se recurge la o autoritate pentru a-i obliga să-si facă datoria, de aceea, ea este considerată în general ca obligatie legală sau morală desi, ideal trebuie sa fie asumată si interiorizată de cetatean.

Pentru Immanuel Kant datoria este obligativitate care cere supunere fără nici o sursă şi fără nicio finalitate exterioară, o obligativitate în sine, libertate care se exprimă ca asumare a datoriei.

2. Conceptualizarea termenilor

Tema datoriei o descoperim în gândirea filosofică antică, începând cu Socrate care considera datoria de a respecta legile cetatii fundamentală vieţii sociale chiar daca el a platit cu viata sustinad aceasta concepţie. Instanţa supremă a datoriei, pentru Socrate , este raţiunea, identificată cu binele suprem şi cu fericirea. Totusi Şcoala cireniacă refuză ideea de morală a supunerii faţă de lege şi cetate, promovata de Socrate. Supranumiţi hedonişti, aceştia considerau că singurul scop al vieţii trebuie să fie plăcerea individuală.[2]

Cel mai mare discipol al lui Socrate, Platon reia tema respectului faţă de necessitate în dialogul Republica si .Mitul peşterii. Pentru el, libertatea omului este echivalentă cu orbirea. Legile sunt considerate suverane, ordonatoare asupra existenţei şi gândirii individului, iar cetatea este primordială ca întregul în raport cu părţile.

Ideea priorităţii cetăţii asupra individului este prezentă şi la Aristotel care vede supunerea individului faţă de stat ca relaţie între corp şi organe. Scopul supunerii individului faţă de stat este unul de natură morală, Binele, dar nu un bine suprauman, ci un bine gândit ca fericire, deci un bine nemijlocit uman. În afara Statului şi a legilor, omul, dotat cu inteligenţă şi voinţă ar putea deveni “fiinţa cea mai nelegiuită şi cea mai sălbatică”[3].

La stoici. datoria este acţiunea conformă naturii, bazată pe ordine, o ordine necesară, perfectă. Pentru a-şi împlini datoria, omul trebuie să se opună pasiunilor şi să adopte stările emoţionale bune: bucuria, prudenţa, voinţa.

Morala crestină consideră că numai Dumnezeu este atotstiutor, doar prin El sunt cunoscute poruncile ultime, doar prin credinţă domneşte virtutea.” Prin urmare, practicarea virtuţii stă sub exigenţa cunoaşterii şi iubirii lui Dumnezeu, iar prioritatea absolută nu constă în împlinirea unui ideal omenesc, ci în slujirea lui Dumnezeu.

Chiar dacă Secolul luminilor a adus cu sine afirmarea independenţei moralei faţă de religie, ruptura nu a avut loc in adevaratul sens al cuvantului. John Locke îi exclude pe atei care, negând existenţa lui Dumnezeu, distrug temelia moralei şi a vieţii civile

3. Datoria in concepţia lui Kant

Datoria, în concepţia lui Kant este scopul fundamental al omului. Punctul de plecare al eticii kantiene este libertatea. Maxima lui „A trebui sa faci ceva trebuie să si poti” presupune necesitatea de a fi posibil întotdeauna să acţionăm corect, ceea ce înseamnă ca trebuie sa fim întotdeauna liberi. Vointa in sine îsi dă siesi legea. Această lege, in concepţia lui Kant este să te supui datoriei. Datoria nu constituie o constrangere ci dimpotrivă, ea este libertatea insăsi. Ea este opusă plăcerii, cere supunere, statorniceşte o lege,se adresează unei conştiinţe reale, este venerată chiar împotriva voinţei Pentru Kant datoria reprezintă omul ca umanitate, ca scop în sine. “Numai omul, şi cu el orice creatură raţională, este scop în sine”.

Kant formulează imperativul practic al datoriei: acţionează astfel ca să întrebuinţezi omenirea atât în persoana ta, cât şi în persoana oricărui altuia totdeauna în acelaşi timp ca scop, niciodată însă numai ca mijloc”. Scopul vine din sine, fără nici o altă determinare, în afară de faptul că simţim Legea morală pură. “Venerabilitatea datoriei n-are nimic a face cu gustarea vieţii, ea îşi are legea proprie şi tribunalul ei propriu.”

Persoana urmează legea morală, datoria, pentru că este înzestrată cu voinţă bună şi libertate. Voinţa bună este motorul moralităţii, ea este bună în sine, fără nici o raportare la folosul ei pentru anumite înclinaţii. Voinţa bună trebuie preţuită chiar şi dacă, în împrejurări vitrege pentru fiinţa umană, nu produce nici un efect. “Ea ar străluci totuşi pentru sine ca o piatră nestemată, ca ceva ce-şi are în sine valoarea sa deplină. Fără voinţă bună, orice calitate morală poate fi descalificată. Fără libertate, voinţa bună n-ar avea sens, întrucât manifestarea voinţei presupune autonomia, libertatea acesteia. Autonomia voinţei – spune Kant – e singurul principiu al tuturor legilor morale şi al tuturor datoriilor potrivite lor”[4].

Această idealizare a lui „trebuie” a devenit unul dintre modurile de a gândi datoria din timpurile lui Kant şi până astăzi,. Concomitent cu afirmarea “drepturilor omului” ca fundament al constituţiilor moderne, s-a afirmat imperativul categoric al datoriei faţă de acestea, la acelaşi nivel de sfinţenie ca acela al datoriei faţă de Dumnezeu. Chiar şi marii gânditori iluminişti ai secolului al XVIII-lea, proclamând eliberarea omului de sub dominaţia divinităţii au proclamat datoria acestuia faţă de societate. Jean-Jacques Rousseau, teoreticianul “Contractului social” proclama triumful datoriei asupra “propriei inimi”, August Comte consideră morală doar datoria de a trăi “pentru celălalt”, pentru Durkheim patria este scopul conduitei morale, iar pentru ideologiile de stânga ale societăţilor comuniste imperativul categoric este înţeles ca mijloc de luptă împotriva individualismului şi a capitalismului, o societate fără clase.

4. Datoria ca asumare sociala

Termenul datorie poate fi analizat la nivelul simţului comun, ca datorie, în general. În sensul cel mai larg, prin datorie se înţelege obligaţie asumată sau impusă faţă de cineva. Această obligaţie poate avea caracter material (datorie în bani sau obiecte) sau spiritual (datorii morale, juridice, administrative etc)[5].

Este imortant de reţinut aprecierea lui Traian Gânju, potrivit căreia “datoria morală, prin natura conţinutului său, nu este compatibilă cu obligaţia, nu suportă rigorile constrângerii, ale fatalităţii. Întotdeauna se exprimă şi rămâne un act de libertate izvorând din necesităţi interioare”[6].

Cu toate acestea, considerăm că în înţelegerea datoriei ca responsabilitate, deci ca “simţ al datoriei”, trebuie luate în seamă toate cele trei determinaţii puse în evidenţă de Kant: exterioritatea legii morale, libertatea voinţei şi condiţia ca aceasta să fie o voinţă bună.

Mihai Florea face o utilă prezentare a acestor determinaţii în lucrarea “Responsabilitatea acţiunii sociale”, prezentîndu-le sub forma: “necesităţile obiective ale vieţii sociale, libertatea (de voinţă şi acţiune) agentului şi autoangajarea lui voită şi bazată pe opţiune la realizarea unui obiectiv social (propus de el însuşi sau de către alţii, dar adoptat în mod liber şi voit, pe bază de opţiune sau de interes propriu)”[7]. Particularizate la responsabilitatea morală, cele trei determinaţii dau seama de modul specific de instituire a conştiinţei datoriei. Este semnificativă observaţia autorului, în acord cu cea a lui Kant, că factorul decisiv în constituirea simţului datoriei, deci a responsabilităţii este autoangajarea (voinţa bună, după Kant). Sub forma exterioară, autoangajarea este actul voinţei în faţa opiniei publice; sub forma interioară, este actul voinţei în faţa propriei conştiinţe.

Datoria este utilă deoarece impune cerinţa de a contribui la fericirea tuturor. Immanuel Kant observă faptul că între transcendenţa legii morale şi imanenţa actului moral nu există ruptură, în ultimă instanţă împlinirea datoriei fiind scopul vieţii omului concret ca subiect al legii morale. Obiectul moralei este omul, “totdeauna în acelaşi timp ca scop, niciodată însă numai ca mijloc”. Omul “în persoana ta , cât şi în persoana oricărui altuia”. Se desprinde, de aici, faptul că obiectul datoriei morale poate fi propria persoană sau persoana celuilalt. Paradoxul moralei consta intr-un egoism minim necesar in vederea unui altruism maximal Prin urmare, a-ţi face datoria înseamnă a lupta atat pentru fericirea ta cat si pentru fericirea celorlalti.

Kant observă, cu temei, că cele două determinaţii nu se exclud, ci se presupun: singularizarea fericirii tale este egoism; singularizarea fericirii celuilalt înseamnă slugărnicie, obedienţă. Numai unitatea celor două sensuri autentifică datoria.

5. Concluzie

Din punctul de vedere al libertătii sociale, datoria este în sine obligaţie morală deoarece din sfera definiţiei libertăţii fac parte indubitabil atât drepturile cât şi obligaţiile, îndatoririle fată de ceilalţi, astfel, prin respectarea lor, automat contribui la fericirea ta ca om social cat şi la fericirea celor din jur. Am făcut aceste precizari deoarece punctul de plecare al filosofiei practice kantiene este libertatea si ea trebuie inţeleasă în adevăratul sens al cuvântului, altfel, datoria nu poate fi înţeleasă ca asumare, autoangajare, constientă.

Aprecierea lui Traian Gânju, potrivit căreia “datoria morală, prin natura conţinutului său, nu este compatibilă cu obligaţia, nu suportă rigorile constrângerii, ale fatalităţii. Întotdeauna se exprimă şi rămâne un act de libertate izvorând din necesităţi interioare” mi se pare eronată şi în contradicţie cu conceptia kantiană a eticii datoriei deoarece nu se referă strict la realitate ci intră în sfera libertăţii ideale, naturale o numeste Locke, care nu are temei atunci când vorbim de filosofia practică.

Prin libertate Immanuel Kant nu înţelege un liber arbitru lipsit de legi, ci libertatea de autodeterminare, de respectare conştientă a legilor, care derivă din raţiune. Aici trebuie pus accentul pe coarda sensibilă a constrângerii, în sensul dacă mai poate fi considerată datoria obligatorie din moment ce e autodeterminată si asumată. Din punctul meu de vedere, sintagma „datorie asumată” este un pleonasm, dar unul necesar pentru a pune accentul pe conştientizarea, intelegerea si acceptarea ei ca necesitate, la fel cum ar trebui folosită si sintagma libertate limitată.Din punct de vedere raţional datoria este obligaţie în sine deoarece un lucru devine obligator cand este constientizat ca fiind un angajament necesar uman, altfel acel lucru daca nu este unul necesar de ce l-am mai considera obligatoriu? Totuşi, unele legi nu sunt necesare iar unii oameni nu ştiu ceea ce este necesar pentru ei probabil pentru ca privesc omul ca mijloc nu ca scop în sine sau pentru ca se raportează la concepte fantomă care întunecă ratiunea umană.

In concluzie, datoria morală este prin definiţie necesară, obligatorie, asumată ca angajament moral între două sau mai multe părţi.

Constantin Noica (1909- 1987)

2010-06-18T14:21:00.000-07:00

Provenind dintr-o familie cu vechi rădăcini aromâne, Constantin Noica s-a născut la 12 iulie 1909 în comuna Vităneşti

Începe gimnaziul în Bucureşti; în perioada1924-1928 urmează liceul "Spiru Haret", apoi bacalaureatul în 1928. Debutează ca licean în revista liceului, Vlăstarul, în 1927. Îl are ca profesor de matematică la "Spiru Haret" pe poetul Uvedenrodelor, Ion Barbu. Se înscrie la Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti, pe care o va absolvi în 1931 cu teza de licenţăProblema lucrului în sine la Kant. Timp de trei ani îl are ca profesor pe filosoful Nae Ionescu.

În perioada 1932-1934 frecventează societatea culturală "Criterion". Toţi prietenii lui Noica de la "Criterion" - Mihail Polihroniade, Haig Acterian,Mircea Eliade - vor îmbrăţişa, mai devreme sau mai tîrziu, cauza mişcării legionare. Fidel ideii că lupta culturală şi nu cea politică este calea pentru reînvierea culturală a României, refuză să intre în mişcarea legionară.

În 1933, timp de un an de zile, urmează cursurile Facultăţii de Matematică iar în primăvara anului 1938 pleacă la Paris cu o bursă a statului francez, unde va sta pînă în primăvara anului 1939. În mai 1940 îşi susţine la Bucureşti doctoratul în filosofie, cu tezaSchiţă pentru istoria lui Cum e cu putinţă ceva nou. În luna august a aceluiaşi an face primul gest gazetăresc de rezonanţă legionară. Scoate într-un singur număr revista "Adsum", pe care o scrie toată singur şi o publică din bani proprii, o revistă al cărei titlu este cît se poate de sugestiv: Adsum; cu alte cuvinte "Sunt aici, sunt de faţă."

În octombrie 1940 pleacă la Berlin în calitate de referent de filosofie la Institutul Româno-German. Va rămâne la Berlin până în 1944. Va participa de mai multe ori la seminarul de filosofie a profesorului Martin Heidegger, unde a mai participat şi un alt filosof român cu operă de sertar, Alexandru Dragomir. În paralel, împreună cu Constantin Floru şi Mircea Vulcănescueditează patru din cursurile universtare ale lui Nae Ionescu şi anuarul Isvoare de Filosofie.

În perioada 1949 - 1958 are domiciliu obligatoriu la Câmpulung-Muscel. Aici, Noica şi-a căpătat ideea filosofică şi totodată şi-a trasat principalele coordonate ale filosofiei sale de mai tîrziu. În1958 Noica este arestat, anchetat şi condamnat la 25 de ani de muncă silnică cu confiscarea întregii averi. Alături de el vor fi arestaţi toţi participanţii la seminariile private organizate de Noica la Câmpulung, iar lotul lor va purta la proces numele de "grupul Noica". Execută la Jilava6 din cei 25 de ani de închisoare, fiind eliberat în august 1964.

Din 1965 se stabileşte în Bucureşti, unde va lucra ca cercetător la Centrul de Logică, având drept domiciliu un apartament cu două camere unde Noica va ţine seminarii private pe marginea filosofiei hegeliene, platonice sau kantiene. Printre participanţi se numără mai tinerii săi colegi de la Centrul de Logică (Sorin Vieru) sau de la Institutul de Istoria Artei (Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu).

Ultimii ani din viaţă, începând cu anul 1975, şi i-a petrecut la Păltiniş lângă Sibiu, locuinţa lui devenind loc de pelerinaj şi de dialog de tip socratic pentru admiratorii şi discipolii săi (veziJurnalul de la Păltiniş de Gabriel Liiceanu). Se stinge din viaţă la 4 decembrie 1987. A fost înmormîntat pe 6 decembrie 1987, la Schitul Păltiniş, după dorinţa sa, slujba fiind oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu ÎPS Mitropolit Antonie al Ardealului. După 1989, Gabriel Liiceanu s-a ocupat de reeditarea integrală a cărţilor lui Noica.

A fost preocupat de particularitatea rosirii rationale in clee 3 carti despre romanitate: Ratiunea filosofica romanesca, Creatie si frumos in rostirea romanesca, Sentimentul romanesc al fiintei.

In introducere la sentimentul romanesc al fiintei enunta premisa dupa care "un popor este o buna inchidere ce se deschide" si enumera deschiderile specifice ale civilizaitieiautonom: "intu un spatiu dat, intru o limba, intru natura, intru 2 lumi, intru o traditie, intru spirit.

Urmeaza apoi elaborarea celor 6 modulatii romanesti ale fiintei. Ele desavarsesc jonctiunea intre logica si ontologie, dintre limba si real, dintre natura si fiinta, toate pe pamant romanesc. Noica parcurge drumul de la a fi la este. Sunt puse in joc 6 situatii ale fiintei cu tot atatea regiuni jurul fiintei prezente. Fiinta apare scucesiv ca: fiinta neimplinita, fiinta suspendata, fiinta prezumtiva, fiinta posibila si fiinta consumata.Pentru constelatia acestor 6 situatii, modalitati sau trepte Noica a gasit in limba romana 6 forme edificatoare, elocvente:

N-a fost sa fie- intaia situatie ontologica, imposibila, totusi reala ca incercare de a fi, o modalitate a ctiva a imposibilului
Era sa fie - nu inseamna un esec cat o suspendare, o forma a supravietuirii, pastrarea unui anume fel de a fi, transferul partii pasive a fiintei intr-una activa
Va fi fiind - modul prezumtiv al fiintei ca eventualitate, ca posibilitate, ca fiinta dedublata, reflectata in altceva
Ar fi sa fie - posibilul ce se intinde si asupra fiintei, nestiute suspendate si eventuale
Este sa fie - accentueaza reflexiunea fiintei asupra ei insasi. Fiinta care isi cauta propriile temeiuri
A fost sa fie - rastoarna initaialul "n-a fost sa fie". Intre aceste extreme se intinde orchestrarea fiintei, intreaga gama de situatii.

De la 1 la 6 fiinta isi dezvalui tot mai multe intemeieri, isi afirma tot mai mult fiinta.

Lucian Blaga (1895- 1961)

2010-06-18T13:11:00.000-07:00

S-a nascut la 9 mai la Lancram fiind al 9-lea copil al familiei unui preot. Face scoala primara in limba germana la Sebes si apoi liceul la Brasov. Pentru ase sustrage mobilizarii din armata austro-ungara se inscrie la Facultatea de teologie din Sibiu fara a face cursuri. Pana la urma absolva la Oradea Faculteatea de teologie dupa care se inscrie la Facultatea de filosofie in Viena. Aici isi va lua doctoratul in filosofie. Dupa 1900 se casatoreste si se stabileste la Lugoj. In 1906 intra in diplomatie in Varsovia si apoi Praga, Berlin, Viena si devine ministru (ambasador) la Lisabona. Se intoarce definitiv in tara (1939) ocupand catedra de filosofia culturii la Cluj pana cand a fost scos de la Universitate ca si alti intelectuali. Apoi a fost cercetator la Institutul de istorie si filosofie din Cluj( '49-'53) apoi la o sectie a Academiei din Cluj. Moare la 66 de ani, inmormantat de ziua lui (9 mai) cand implinea 66 de ani.
Debuteaza ca poet in 1919 "Poemele luminii" si cu volumul de aforisme "Pietre pentru templul meu" Alte volume: "Pasii profetului", teza de doctorat "Cultura si cunostinta". In 1924 "Filosofia stilului", in 1923 Cunoasterea luciferica, apoi formeaza prima sa trilogie: Orizont si stil, Spatiul mioritic, Geneza metaforei
Trilogia culturii in 1937. In 1936 este ales membru al Academiei Romane.In decursul a cini ani publica sub forma de trilogi: Trilogia cunoasterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor.

Conceptia filosofica:

Blaga pleaca de la dogma convins ca ea nu ascunde doar o formula metafizica ci si un sens metodologic ce poate deschide filosofiei perspective noi. Dogmatismul nu trebuie privit numai din punct de vedere al filosofului cum a facut Kant ci Blaga extinde sensul dogmei dincolo de granitele comune sensului religios. El priveste dogma dintr-un punct de vedere mai inalt, epistemiologic, in general metafizic, afirmand ca dogma este o modalitate de gandire in genere si nu numai un mod de gandire teologica. Privita in adevarata ei structura, dogma nu este ceva ontologic ci ceva metalogic. Din punctul de vedere al logicii ea este fara sens, este un ZERO dar asta nu inseamna ca ea nu ar avea niciun sesn si nici un rol caci " o antinomie poate sa reprezinte echivalentul intelectual al unui mister. Dogmaticul exista si trebuie desprins din atributile lor religioase, scos din paranteza revelatiei-credinta pentru a fi asezat din nou in procesul dinamic si creator al gandirii". Cele doua moduri de comportare a intelectului, unul logic si altul mitologic au la baza 2 stari fundamentale ale acestora. Una enstatica si alta ecstatica. Cat timp intelectul se aseaza in cadrul functilor sale normale, logice este enstatic. Cand pentru a formula ceva cu ajutorul conceptelor el trebuie sa evadeze din sine, sa se aseze in afara, in nepotrivire inconciliabila cu fundamentele sale logice el devine ecstatic si atunci produce dogma. Dar intelectul nu este de buna voie din sine ci doar provocat fie de autoritatea cuvantului revelat fie de experienta, deci silit din afara la rezultatul din antinomie atunci cand au fost epuizate toate metodele enstatice. Ecstasia spuen Blaga "implica epuizarea enstasiei". El incearca sa inzestreze cunoasterea intelegatoare cu mai mult decat o dimensiune intrucat sunt mai multe tipuri de cunoastere
In legatura cu misterul cosmic cunoastera are 3 variante:
- avem o cunoastere care isi patrunde obiectul si-l rationalizeaza. Acesta este cunoasterea pozitiva (+ cunoasterea)
- are o cunoastere in imposibilitate sa-si patrunda subiectul (zero cunoastere)
- o cunoastere care-si formuleaza obiectul si-l determina ca pe un mister imposibil de rationalizat- cunoasterea dogmatica sau minus (-) cunoasterea.
In ajutorul + cunoasterii spiritul omenesc tinde sa reduca misterul cosmic la minim. Cu ajutorul - cunoasterii, dincontra, spiritul omenesc vrea sa ajunga la maximum sau la adancime si relief. Plus si minus sunt termeni in functie de raportul pe care subiectul cunoscator il are fata de mister. Daca subiectul cunoscator se hotareste pentru sensul sau atitudinea plus atunci misterul va fi supus unei operatii reductive, daca subiectul se hotareste pentru subiectul minus atunci misterul va fi supus unei opertaii de potentare.
Cunoasterea are intotdeauna de-a face cu misterele deoarece subiectul cunoscator se misca necontenit in ocolul misterului. Toate actele si procesele cognitive se reduc la operatii cu mistere. Prin operatile intelectului enstatic misterele s-ar imputina, s-ar lamuri, fara a disparea niciodata cimplet. Prin operatile intelectului ecstatic misterele s-ar potenta.

Nae Ionescu (1890- 1940

2010-06-18T07:48:00.000-07:00

Orientarea sa filozofică a fost numită trăirism. A ştiut să adune în jurul său şi să eleveze o pleiadă de membri ai generaţiei de aur interbelice a literaturii şi gândirii româneşti ca Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Mihail Sebastian, Emil Cioran,Vasile Moisescu,

n timpul liceului, se apropie de cercul socialist şi îl cunoaşte pe Panait Istrati. Este exmatriculat din liceul Nicolae Bălcescu din Brăila în ultimul an de studiu, se spune că pentru republicanism naţional. Termină studiile liceale la alt liceu. Îşi continuă studiile la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, ale cărei cursuri le încheie în1912, cu specializare în filosofie. În anul 1912, este numit profesor la Liceul Matei Basarab dinBucureşti. După o vreme în care colaborează la Studii filosofice sau la Noua Revistă Română, pleacă în Germania, la Göttingen, în vederea desăvârşirii studiilor. Aici îl prinde Primul Război Mondial. Revine în România şi îşi satisface stagiul militar la Brăila. Pe 25 noiembrie 1915 se căsătoreşte cu Elena Margareta Fotino. În ianuarie 1916 pleacă în Germania, împreună cu soţia, pentru continuarea studiilor. Intrarea României în război, în luna august 1916, îl surprinde acolo. Este închis în lagărul de prizonieri de la Celle-Schloss, Hanovra, de unde va fi eliberat în august 1917. Primul său fiu, Radu, se naşte în lagăr, la începutul anului 1917. Al doilea fiu, Răzvan, i se naşte în luna iunie a anului 1918. În anul 1919 îşi susţine doctoratul în filosofie la Universitatea din München, cu profesorul Bäumker, cu teza: Die Logistik als Versuch einer neuen Begründung der Mathematik (Logistica ca o nouă încercare de definire a matematicii). Revine în ţară în 1919 dedicându-se carierei didactice şi jurnalistice. Convingerile sale politice de dreapta vor face să fie de mai multe ori arestat şi închis. Bolnav de inimă, moare la 15 martie 1940, în vila sa de la Băneasa, în prezenţa Cellei Delavrancea.

Este cunoscut şi pentru legăturile sale romantice cu câteva dintre femeile celebre ale vremii, printre care Maruca Cantacuzino-Enescu (soţia muzicianului George Enescu), Elena Popovici-Lupa şi pianista Cella Delavrancea

.în acelaşi an, să fie numit asistent la catedra de Logică şi Teoria cunoaşterii a profesorului Constantin Rădulescu-Motru. Nae Ionescu îşi inaugurează activitatea universitară cu lecţia Funcţiunea epistemologică a iubirii.

Le-a fost profesor universitar lui Mircea Eliade, Constantin Noica, Emil Cioran, Jeni Acterian,Mircea Vulcănescu, Constantin Floruetc.

Trăirismul a fost un curent al filosofiei româneşti din perioada interbelică avându-l ca principal reprezentant şi iniţiator pe Nae Ionescu. Acesta profesa o atitudine inspirată din „filosofia vieţii” (Kierkegaard, Nietzsche, Spengler, Bergson, Soloviov, Berdiaevetc) axată pe proclamarea primatului trăirii asupra intelectului. Cuvântul a fost inventat de criticul Şerban Cioculescu, care a tradus din limba germană termenul Lebensphilosophie (i.e filozofia trăirii).

În acest context sunt mai importante atitudinea mistică decât cea intelectuală sau analitică, mântuirea decât idealurile culturale, practica duhovnicească decât îndeletnicirile academice etc. Nae Ionescu profesa idealul realizării unei filosofii româneşti având ca principii mistica şi autoritatea, specifice răsăritului european.

Trăirismul a permis dezvoltarea unor accente diferite: Mircea Vulcănescu profesa spiritualitatea duhovnicească în vreme ce Emil Cioran accede spre o trăire frenetică, negatoare pe fondul unui pesimism. Astfel, se poate afirma că ideologia trăiristă proclamă o filosofie de factură „lirică”: nu există filosofie ştiinţifică, nu există decât „filosofări” care nu trebuie neapărat să fie comensurabile sau compatibile. Asemenea vieţii, filosofia poate naşte conflicte iar paradigmele incompatibile sunt prin natura lor opuse şi nu pot conceda teoretic.

Printre discipolii lui Nae Ionescu s-au numărat Mircea Eliade, Constantin Noica, Petru Comarnescu, Emil Cioran. Curentul trăirist a avut o activitate publicistică susţinută în reviste ca Gândirea, Axa, Vremea, Cuvântul, Floarea de Foc, etc. Asocierea dintre trăirism şi ideologiile fasciste, iniţiată de critica marxistă, este încă un subiect de dispută.

Generatia '27- generatia de aur din perioada interbelica

2010-06-18T07:38:00.000-07:00

Cea mai stralucita generatie intelectuala romaneasca care prin cei 3 reprezentanti: Eliade, Cioran, Ionescu au lasat o urma ferma in cultura mondiala. Este totodata si generatia cea mai controversata. Faptul acesta tine probabil de o ciudatenie a destinului cultural romanesc, una care face ca nimic sa nu poata fi dus la capat, adica totul sa fie lasat undeva la mijloc, sa ramana neterminat. Faptul acesta a fost intuit de Emil Cioran, Constantin Noica ("N-a fost sa fie") . Titu Maiorescu s-a risipit din prea multa inzestrare, nefiind un mare filosof ci doar un mare profesor de filosofie. Filosofii de catedra in generatile urmatoare (discipolii sai); Motru, Petrovici se iau prea in serios si raman intre cartile lor iar generatia urmatoare, cea criterionista si-a umbrit realizarile adandonandu-se unor fantasme politice pentru care sunt acuzati si dupa moarte.
Cioran, Eliade si Ionescu au infiintat societatea "Criterion" in 1932. S-a spus ca o frapanta in aceasta generatie a fost un "somnambulism intelectual" adica o suspendare a luciditatii si spiritului critic. Se aflau intr-o conditie interesanta si propice. Nu aveau o traditie importanta in spate dar aveau "totul inainte"
Se simteau o generatie aleasa si cu o misiune spirituala, aceea de a reconstrui in spirit Romania, asa cum generatia anterioara facuse Unirea. In somnambulismul lor ei au avut viziunea unor lucruri extraordinare care mai tarziu se vor impune in cultura occidentala.
- studierea profesionista a traditilor extraeuropene, extracrestine cum ar fi ale alchimiei, budismului, practicilor yoga si in general a civilizatilor si religilor orientului (cazul lui Eliade)
- estetica filosofico-literara si cultul frgmentului (Emil Cioran)
- absurdul lumii si inconstienta ultima a lucrurilor (Eugen Ionescu) care s-a remarcat prin piesele sale de teatru, a ajuns in Academia Franceza.
In somnambulismul lor intelectual, reprezentantii acestei generatii erau ludici, teribilisti, deliranti, putin le pasa de constructia discursului lor, de bunul simt literar, totul era pentru ei sa atraga atentia, sa experimenteze o stare mai mult sau mai putin exploziva.
Aceasta trasatura se pare ca i-a apropiat pe criterionisti de Legionari si a facut posibila colaboarea lor cu acestia. Vina lor era faptul de a fi pus intre paranteze realitatea cotidiana si de a se fi lasat in abstractii creind astfel o alta realitate. La multi dintre ei confuzia politicului cu mitul, ori cu religiosul a fost ca o axioma.

Constantin Radulescu-Motru (1868-1957)

2010-06-18T02:29:00.000-07:00

Este considerat de Nicolae Baltazar ca fiind cel de-al doilea mare ganditor al modernitatii noastre. S-a nascut la Butoiesti in Oltenia, tatal sau a fost secretarul lui Poteca Augustin (primul profesor de filosofie). A urmat Universitatea din Bucuresti cu licenta in drept si filosofie. Urmeaza la Paris cursuri de psihologie si la Leipzig isi ia doctoratul in filosofie cu o lucrare asupra teoriei lui Kant asupra cauzalitatii in natura. Se intoarce in tara ca avocat apoi va fi bibliotecar la Fundatia Universitara Carol I. In 1897 este numit conferentiar de istoria filosofiei antice si de estetica dar a predat si cursuri de logica si psihologie. Cursurile de psihologie si activitatile de laborator au facut epoca. In anul 1900 a editat "Noua revista romana". In 1897 sub conducerea sa a aparut prima revista de filosofie din Romania "Studii filosofice" in care pana in 1907 a publicat numai lucrarile sale
In 1919- 1928 Radulescu Motru ae ditat revista Ideea Europeana care continua "Noua revista romana". Tot el a pornit si revista "Tratat de philosophie". A fost acceptat in Academia Romana unde a fost presedinte timp de 2 ani. Pentru Calinescu primul sistem de filosofie a fost cel al lui Blaga, pentru Vianu primul sistem filosofic a fost cel al lui Motru. In anii '40 intre Blaga si Radulescu Motru s-a iscat o puternica polemica. Vocatia lui Motru a foast aceea de metafizician cu care incepe si sistemul sau. Pentru el metafizica e conceputa ca stiinta al carui scop este elaborarea celro mai complexe si mai relative cunostinte. Chiar prin scopul si materia ei, metafizica este si altceva decat stiinta. Motru: " este expresia omului de universal, de absolut, generala, de necesitate a constiintei omenesti". "metafizica este gestul supremului interes omenesc care da valoare lucrurilor. Metafizica explica efortul de sinteza, de depasire a stiintelor si de cuprindere a vietii si a lucrurilor in manifestarile lor esentiale. Metafizica nu se identifica nici cu religia nici cu arta desi scopul lor este exprimarea absolutului. Deosebirea dintre ele provine din natura mijloacelor proprii de cercetare al absolutului: religia si arta fac apel la logica sentimentului iar metafizica face apel la rationament. Absolutul metafizic desi depaseste stiintele particulare se exprima pe intinsul acestora pe cand filosofia adipta metodele experimentale. Idealul metafizicii spre deosebire de cel al artei si religiei deriva din experienta si mizeaza, asteapta verificarile experimentale. Unitatea de scop nu implica identitatea de mijloace si de explicatie si verifica necesitatea fiecaruia in parte adica metafizica nu anuleaza religia si arta si nici acestea nu resping metafizicul

Vasile Conta (1845- 1882)

2010-06-18T01:58:00.000-07:00

Vasile Conta se distinge de conceptile care se situeaza la sfarsitul secolului XIX pentru care metafizica este fie stiinta darului nostru fie o poezie a notiunii sau poezie a idealului. Pentru Conta metafizica este cunostinta. Ea este cunostinta si cvasicunostinta, unificare generala de cunoastere.... In viziunea sa, metafizica trebuie sa se ocupe cu examinarea validitatii cunostintelor noastre din punct de vedere al adevarului si al conformitatilor cu ralitatea si determina si explicarea caracterului comun: cum sa fie substanta, cauza, forma...
Conta nu si-a dus la bun sfarsit sistemul dar planul sau de lucru era unitar pentru aspiratile sale fara echivalent pana atunci. Potrivit lui, piramida cunostintelor se compune din cunostinte propriuzise si cvasicunostinte. Primele sunt acidentale si instabile, formate din inchipuiri si formatiuni imaginare. Cunostintele sunt propriu-zise, stiintifice si alcatuiesc miezul piramidei. Cvasicunostintele seamana cu atmosfera Pamantului adica sfera pe care imaginatia o poate umple cu creatile sale. Aceste cunoasteri, ca sfere distincte, desi suprapuse compun sfera stiintelor metafizice.

Teoria ondulatiunii universale

Potrivit lui Vasile Conta legea ondulatiunii universale reprezinta notiunile de baza ale sistemului sau metafizic. Conta clasifica prin aceasta teorie formele materiei in 2: evolutive (animale, plante) si neevolutive (miscarile valurilor, zidirea unei case). Formele evolutive parcurg o cale care poate fi comparata cu un semicerc avand a curba suitoare. Fiecare unda contine alte unde secundare care sunt tot atatea trepte pe curbele ei si fiecare unda este continuta de o unda mai mare: unda vietii organice- viata organica a aparut din cea anorganica pe parcursul a miloane de ani, apoi au aprut diferite specii de plante si animale. La un moment dat viata organica ajunge la maxima evolutie si dezvoltare. la punctul culminant dupa care parcurge curba coboratoare in sens invers si analog celei suitoare pana va disparea complet. Pe parcursul undei sale viata organica imbraca numeroase forme evolutive de al doilea grad rezultate de plante si animale ce constituie la randul lor unde. La randul ei, unda omenirii se compune din undele razelor umane care au ca unde secundare din diferite notiuni, pe de o parte unda vietii organice este o treapta in evoputia Pamantului. Unda Pamantului e unda secundara a Sistemului Solar, procesul acesta continua la nesfarsit. Formele evolutive se impart in 2 clase: individuale si partitive. Individuale sunt elementele oganice: plantele, animalele, specile...
Unda partitiva reprezinta evolutia unor parti, undlee ideilor, astfel fiecre adevar si idee are unda sa iar evolutia lor urmeaza legea ondulatiunii universale, ideile ca orice lucru se nasc, cresc si se raspandesc pana la un punct maxim apoi descresc si dispar. Intre mersul omenirii si mersul ideilor exista o stransa legatura.

Teoria fatalismului

Prin aceasta teorie Conta demonstreaza faptul ca toate fenomenele fizice, fiziologice, psihice, sociale sunt guvernate de legi fixe, exacte, naturale, necesare si neinfluentabilede ointa omului, sunt supranaturale numite legi fatale: "De aici decurge faptul ca libertatea omului este o iluzie caci determinarea este un efect necesar al motivelor. Acestea sunt efecte ale organizarii corporale si ale influentelor obiectelor externe". Respingand libertatea Conta incearca sa salveze responsabilitatea omului prin introducerea unor limite intre faptele constiente si cele inconstiente. Omul este responsabil de faptele sale constiente chiar daca nu este liber cand le savarseste.

Titu Maiorescu (1840- 1917)

2010-06-18T01:16:00.000-07:00

S-a nascut la Craiova. Face liceul la Brasov si il termina la Viena in 1858. Graba pe care o manifestă în obţinerea diplomelor universitare (după numai un an de studii la Berlin obţine la Giessen doctoratul „magna cum laude“( iunie 1859 cu lucrarea filosofica "Relatia") după încă un an, licenţa în litere şi filosofie la Sorbona şi, după încă un an de studii universitare la Paris, licenţa în drept) nu afectează seriozitatea pregătirii sale academice; bazele culturii extrem de solide a lui Maiorescu se instaurează acum.
Publica lucrarea "Ceva filosofie pe intelesul tuturor". Revine in tara dar nu este primit in invatamant ci in magistratura. Pleaca la Iasi la Liceul internat unde ajunge director. Aici isi incepe stralucitoarea cariera didactica si culturala. Deschide o Univeristate la Iasi (1961) apoi primeste si un curs de filosofie, infiknteaza societatea culturala "Junimea" si coate revista "Convorbiri literale" care va avea rol important. Intra in viata politica fiind deputat si chiar ministru. In 1861 este suspendat din invatamant si va practica magistratura pana in 1884 cand revine la Universitatea din Bucuresti" ca profesor de logica si istoria filosofiei contemporane. Se va pensiona in 1909 si moare in 1917.

Samuil Micu (1745-1806)

2010-06-18T01:03:00.000-07:00

Dimitrie Cantemir era stiutor de limba latina dar de formatie culturala preponderent greaca si neo-greaca. Samuil Micu vine dinspre vest (catolicism) cu componenta latina.
Lucian Blaga il considera le Samuil Micu "un spirit cu adevarat universal", "intaiul mare sciitor roman din Transilvania" si "cel mai harnic talmacitor pe care l-a cunoscut literatura noastra"
A tradus un manual de filosofie din limba latina al unui discipol al lui Leibniz. Manualaul era o expresie impersonala a unor discipline precul logica, metafizica, filosofia morala si metafizica.
Lucrari: Loghica- scoasa la Buda
Legile firei si Itica (Filosofia cea lucratoare) la Sibiu
Partea I cuprindea invatarea metafizicii si a filosofiei ce-i lucratoare. Partea a II-a cuprindea Etica sau invatarea obiceiurilor si invatarea politiceasca.
Pentru Samuil Micu filosofia era teoretica si practica. Teoretice- privitoare cu mintea, iar invataturile care dau porunci cum sa-si indrepte omul faptele, obiceiurile si moralele sale, filosofie practica adeca lucratoare.
Filosofia teoretica se imparte in 2:
- filosofia cea fireasca (fizica) care talmacea in cuvinte trupurile celor firesti
- metafizica care talmaceste ideile si cele ce cu mintea se socotesc si adevarurile de preste tot
Filosofia practica sau cea lucratoare cuprinde filosofia practica cea peste tot sau indeobste apoi dreptul firei, cum sa ne indreptam faptele si legile dreptatii.

Itica- legile cuvintei

Politica- legile omeniei sau cum sa-si indrepte omul viata spre fericirea cea adevarata. Ideea este inchipuirea in minte a unui lucru. Ideile chiar si luminate sunt semenele ideilor. Adevarul este metafizicesc, elicesc si logicesc; una este experienta alt e sa faci experimenturi.
Ontologhia era "stiinta insului peste tot sau incat este ins adica ce este? Ceea ce grecii zic on latinii zic ens, noi am putea spune "ce este" sau "ins" care vine de la ensul latinesc.
Ins este fiinta iar nefiinta este "neinsul". In acelasi timp el spune ca insul trebuie sa aiba fiinta sa. Dupa Parmenide insul trebuie sa fie si nu poate sa nu fie. Folosim si estere spunand ca lucrurl este (estere= afi)
Estere ar fi existenta. Pentru spatiu foloseste cuvantul "spatio".
Exegetii de astazi apreciaza activitatea de traducatoar a lui Samuil Micu ca fiind deosebit de importanta pentru crearea filosofieie romanesti.
Micu a fost urmat de catre Eufrosim Poteca (1775- 1858) cu cartea "Elementul de metafizica" si de Ieftimie Murgu (1805 -1870) care traduce lucrarea Philosophia precum si o scurta Istorie literara a filosofiei de la cei vechi pana la Kant cu critica socotintei curate. El spune printre primii meta-ta- fizica. El spune ca la inceput acest nume s-a dat tuturor cartilor lui Aristotel puse in urma fizicii ca apoi sa semnifice "cunostinta cunostintelor despre doncolo de natura"

Principiul simbbolismului. Trasaturi. Concepte ca simboluri si instrumente. Imanuel Kant

2010-06-15T14:27:00.000-07:00

Caracterul universal- apartine lumii omului asigurandui accesul la lumea culturii si incepe prin invatarea , care este inascuta.
Variabilitatea- flexibilitatea limbajului posibilitatea de a exprima aceasi realitate prin mai multi termeni.
Evolutia limbajului prin rapoarte la contexte. Acesta reflecta faptul ca omul este o fiinta adptative gatie acestor performante. Limbajul este universal pentru ca fiecare lucru are un nume, poate fi numit. Limbajul poate imbraca forme diferite.Limbajul nu este o creatie artificiala a mintii ci este produsul relatilor dintre om si lume. limbajul ne permite identificarea legaturilor cu suportul biologic- dezvaluie legatura stransa intre disfunctile creierului si activitatea specifica mintii (limbajul)

Concepte ca simboluri si instrumente. Imanuel Kant

Intelectul nu-si extrage legile din natura ci el prescrie legile naturii pentru ca lumea pe care o cunoastem cu ordinea si legile ei este rezultatul activitatii mintii umane, de ordonare de catre subiect a obiectului cunoascut. Pune in valoare rolul activ al subiectului este marea cotitura coperniciana a lui Kant.

Gandirea si comportamentul simbolic. Cuvant, Statul cuvintelor

2010-06-15T14:13:00.000-07:00

Pentru Cassirer acestea sunt cele mai importante caracteristici ale lumii umane. Intregul parcurs al naturii umane poate fi urmarit cu ajutorul simbolurilor. Stiinta permite o analiza comparativa intre om si celelalte vietuitoare. Pentru a-i determina specificul limbajului(aici este gasit specificul omului)
Definitia limbajului dupa Cassirer:
Limbajul nu este un amsamblu de elemente insemnate uniform ci un compus totalitate-unitate. Limbajul e o totalitate care contine elemente atat biologice cat si sistemice. De aceea este necesara stabilirea unei ordini a relatilor constitutive limbajului. Distingem staturi arhaice. niveluri bazate care sunt compuse din limbajul emotilor. Exista si o forma cu totul specifica, statul edificat de cuvant.

Cuvant. Statul cuvintelor

Omul nu ramane la faza incipienta a sunetelor, la primele staturi acumulate ci poate acumula expresii organizate propozitional si permit sa-si edifice un limbaj specific.
Si in limbajul foarte adevarat sunt prezente urmele limbajului irational. Gandurile nu sunt indiferente omului, le traieste, ii motiveaza, ii sustin vointa. In natura este prezenta mereu componenta emotiva, afectiva. Diferenta dintre limbajul discursiv si cel emotionalsepara omul de natura. Asigura trecerea de la subiectiv la obiectiv.
Cunoastrea este un concept strict antropologic. Insertia in cultura inseamna insusirea limbajului si a semnificatilor acestuia. Analiza logica a limbajului omenesc ne conduce la constatatrea ca acestuia ii este constitutic sistemul simbolic. Sistemul simbolic este principiu cu aplicabilitate universala. Cuvintele au devenit nu doar semne sau semnale ci si instrumente de gandire.

Conceptualizarile simbolului

2010-06-15T13:48:00.000-07:00

Termenul de simbolic este introdus de Ernst Cassirer care in filosofia sa formuleaza definitia culturii cu ajutorul conceptului de simbol si gaseste liantul limbajului ca fenomen universal in simbol. Acesta este factorul decisiv in edificarea lumii umane. Cassirer constata prezena unei ordini culturale care este compusa dintr-o retea care are rolul de a asigura identitatea si diferentele care se manifesta prin: limbaj, mituri, rituri, arta. Cassirer vede in unitatea gandire si limnaj. Aceasta unitate este exprimata prin conceptul de logos.

1. Prin unitatea gandirii si limbajului simbolul se traduce prin logos.

2. A simboliza inseamna a reprezenta printr-un simbol o realitate, o realitate nonperceptiva.

Simbolul este o comceptie care concepe spiritul uman ca fiind centrat pe o singura realitate- simbolul. Kant analizeaza importanta contributiei simbolului ca forma de gandire in structura cunostintelor. El constata ca mintea nu ramane la sisteme abstracte, opereaza si cu simboluri. Simbolismul este obiectul compus din 2 elemente in unitate:

1. Simbolul este un sistem figurativ pentru o idee abstracta. relatia dintre semnificant si semnificat poate fi determinata riguros.

2. Simbolul este o figura retorica prin care se substitue unui fenomen cu un semn abstract care il desemneaza

3. Simbolul contine comportamentele ritualice ale religiei

4. Sistemul in stiinta este identificat cu sistemul semnelor abstracte.

Dezvoltarea ideii limbajului ca sistem unitar. Teoria simbolismului

2010-06-15T13:23:00.000-07:00

Simbolul- concept unificator.

Unitatea limbii si simbolismul vorbirii. Caracteristica lumii umane si sensul ei distructivo constituie prezenta simbolului. Omul introduce intre receptor si refector "simbolul". Acesta constituie mediatorul dintre om si lume. Omul traieste intr-o noua dimensiune data de prezenta sistemului simbol. Acesta face ca raspunsul omului la stimuli, la provocari sa poata fii amant in favoarea interiorizarii. Distanta specifica omului pe care o edifica lumii. In acest moment al retragerii sale din lume are loc procesul gandirii, structurarea in sistemul limbajului.

Procesul de gandire este raspunsul omului la problemele lumii sale. Limbajul, mitul, stiinta, religia, artele, filosofia, toate sunt organizate intr-o reta simbolica. Aceasta insumeaza rezultanta experientei umane de cunoastere. In loc sa se adapteze la lucruri, omul se raporteaza constant la sine pentru ca dispune de forme lingvistice in care se inchide. Poate sa spuna: Acesta este...

Isi traieste viata pe dimensiuni experimentale. Compune o retea complexa de simboluri. De la ciele mai aproiate de mijlocit pana la cele mai abstracte. De aceea definitia clasica a omului nu poate ramane la cea de sapiens ci trebuie sa-i determine si calitate de simbolicum

Cultura ca dat uman fundamental. Conceptualizarea culturii

2010-06-15T12:31:00.000-07:00

A defini cultura reprezinta demersul de cautare a vocatiei omului ca fiinta care se proiecteaza in viitor. A defini cultura inseamna a cauta semnificatia omenescului. A defini cultura inseamna a cauta modul in care omul devine fiinta constienta de sine ce depaseste datul prin proiect, prin deschiderea catre viitor. Ca fiinta care se proiecteaza catre viitor e speranta edificarii unei lumi de permanente.
Prin cultura omul vizeaza o retea de fenomene care prin esenta lor se interpun intre el si natura. Comparand un mediu specific ce asigura umanizarea omului.
Conceptul de cultura este unul polisemic si extrem de dificil de definit.Platon in Republica constata ca lumea omului este definita de lumea ideilor sale. Aceasta evolueaza pentru ca omul insusi este avid de cunoastere, aspira la adevar, la o cunoastere autentica. Cultura nu se restrange doar la ordinul ce organizeaza viata individuala ci se ridica la spatiul limbajului sau insusitprin instructie si educatie. Grecii constata ca lumea omului se edifica specific printr-un efort dintre cele mai anevoioase care este piedica: educatia, modelarea. Educatia nu inseamna doar insusirea unor idei, ci formarea, modelarea personalitatii.
Idea de cultura evolueaza in istoria umana incat putem distinge in iluminismul si umanismul sec. XVII-XVIII ideea de cultura in sens etic.
Daca analizam definitile culturii vom constata accente puese fix pe aspectul intelectual, spiritual sau pe cel institutional, material. Definita culturii permite inlantuirea unor termeni referentiali:
natura
societatea
valoarea
personaliatea
Cultura presupune o anumita finalitate: personalitatea
Cultura se edifica ca un concept general ce cuprinde multitudinea infinitatilor umanului. Accentele pe care in anumite etape ale evolutiei acesteia sunt puse de om, de societatea sa.

Aportul lui Wittgenstein- Tractatus logico-philosophicus. Semnificatia acestui demers

2010-06-15T11:50:00.000-07:00

Unul dintre cei mai influenti filosofi ai limbajului are o atitudine radicala fata de metafizica. Filosofia este redusa la rolul de teorie gramaticala.
Constitutie filosofica in vederea respingerii metafizicii:

Filosofia se compune din logica si metafizica (prioritara este logica)
Planul ontologic este redus la cel logic de catre Wittgenstein din perspectiva a 2 idei pozitiviste:

a) filosofia este conceptia despre totalitatea lumii. Lumea este in esenta sa o lume logica pentru ca este construita logic.

b) Propozitile sunt modele, imagini ale realitatii, ale acestei lumi.

Filosofia este studiul acestor modele, modelel sunt propozitii-filosofia limbajului

Are loc o trecere de la discursul filosofic din planul logic in cel lingvistic, pentru ea insasi logica nu este o constructie despre realitate ci una lingvistica. Filosofia isi propune ca sarcina critica limbajului. Wittgenstein numeste aceasta sarcina "pragmatica". Filosofia daca nu are un referential inseamna ca nu are propozitii adevarate, atunci obiectul ei trebuie sa se restranga numai la clasificarea logica a gandirii Rezultatele filosofiei vor fi propozitii lingvistice si clasificarea acestora.

Semnificatia acestui demers:

Wittgenstein evidentiaza vocatia critica a filosofiei. Valoarea normativa a explicatilor filosofice , Sunt reprezentate cu celellalte domenii. Filosofia analitica conduce spre noi obiective precum studiul limbajului ca joc.

Functia clasica a filosofiei era una cognitiva. Este abandonata aceasta conceptie pentru un limbaj conceput ca multiplicitate de jocuri.

Limbajul stiintific compune o multitudine de jocuri de limbaj cu nimic superioare celor ale filosofiei. Chiar limbajul obisnuit dispune de elemente valoroase ce intra in teritoriul filosofiei fara a fi restrans intelesul.

Principiul verificabilitatii. Ce este datul? Cotitura lingvistica

2010-06-15T11:21:00.000-07:00

Se aplica cunostintelor intrate in baza stiintelor si formulate de acestea. Esenta acestui principiu: nu este esentiala intrebarea "daca exista lucruri materiale date simturilor ci felul in care se formuleaza propozitile despre acestea. Conventile lingvistice sunt cele care trebuie analizate. Principiul ne indeamna sa plecam mereu de la dat care verifica propozitia. Realul pe care il descriu propozitile au semnificatie pentru ca se refera la dat.

Ce este datul?

Este continutul propozitilor noastre, al experientei. Dar constatam ca acest continut se leaga de idei si de teorii si totodata de simturi, de perceptie, de ideile conversate si transmise in timpul limgvistic

Cotitura lingvistica
Este fenomenul, miscarea in filosofie continuua cu privire la metafizica spre a orienta gandirea filosofica spre limbaj. Este o miscare despre metafizica pentru limbaj. Cotitura lingvistica pleaca de la problemele filosofice din secolul XX si-si pune amprenta asupra acestora. Se dezvolta cu deosebire in spatiul anglican. Problemele filosofice sunt problemele limbajului. Problemele moralei sunt inlocuite cu limbajul moralei.
Filosofia limbajului descrie centrul intereselor si este considerata ca fiind domeniu privilegiat.
Cauza: nemultumirile fata de metafizica (in deosebire de excesele acesteia)
Solutia: in interiorul miscarii lingvistice se contureaza orientari dupa locul oferit limbajului

Pozitivismul logic

2010-06-15T08:23:00.000-07:00

Etimologic "pozitio" provine din stiinta si priveste atitudinea de incredere in metoda si rezultatele stiintelor experimentale- filosofia ce privilegiaza cunoasterea stiintifica si combate metafizica

Dupa A. Comte umanitaea evolueaza in etape de la faza teologica-metafizica- stiintifica (proprie modernitatii). Aceasta va inlocui explicatile teologice si metafizice. renunta la intrebarea De ce? in favoarea lui Cum?
Se orienteaza spre formularea legilor naturii desprinzand cu ajutorul metodelor de observare, de cercetare, de experiment, relatile constante dintre lucruri si le descrie.
Cercul de la Varna- reprezentanti: Wittgenstein, Frege, Popper, Carnap

Acesta scoala:

Compune un proiect intemeiat pe studiul stintelor in vederea intemeierii unei stiinte a carui limbaj sa fie reductibil in intregime la datele de observare si experimentale.
Denunta in cadrul metafizicii tot ceea ce este numit propozitii lipsite de semnificatie externa cat nu pot fi verificate experimental (fiinta, infinitul, materia)
Filosofia analitica este curentul dezvoltat la inceputul secolului XX in tarile de limba engleza prin Russel, Whitehead

Filosofia analitica se caracterizeaza printr-o diferenta foarte accentuata de persepective. Pune intr-un colt de umbra intrebarile care vizeaza ruperea omului de civilizatie. Carnap ne propune sa renuntam la studiul, la cautarea principilor ultime ale existemtei in favoarea studierii naturii mioritice a limbajului stiintei si o parte teoretica a limbajului comun. In acest mod pune in plan secund filosofia metafizica.

Controverse cu privire la rolul filosofiei

2010-06-15T07:52:00.000-07:00

Filosofia contemporana tinde sa abandoneze pretentile sale la totalitatea nelimitata a lumii, la universalitatea simturilor despre aceasta (problema infinitului, tema fiintei, devenirea) in formarea unor regiuni ale existentei adica in favoarea studierii culturii, limbajului, numeroasele stiinte din perspectiva limbajului, a logicii constituirii acestora.
Apar filosofii care recurg la metafora, aforisme. Limbajul filosofic devine plastic. Se orienteaza spre mediatii asupra unor teme de interes (omul, viata sa)
Se disting filosofia vietii si cele existentialiste. Se compune o noua orientare filosofica: pozitivismul logic si in cadrul sau filosofia analitica.- descontructivismul Heidegger

Filosofia culturii-demers teoretic. Logosul ca limbaj si principiu

2010-06-15T07:28:00.001-07:00

Filosofia orientata catre problema culturii contine domeniul cunoasterii si de constiinta al oamenilor. In aceasta filosofie sunt prezente domenii cum sunt creatia, relatile constitutive si definitorii a termenilor culturii (om-cultura, natura-acultura, valoare-cultura)
Filosofia este o forma a culturii, un gen de cunoastere, o modalitate a creatiei, o creatie spirituala, si cu expresii in existenta omului, materiale, existentiale.
Filosofia culturii e orientata catre problema limbajului. Limbajul e drumul catre sine, carte semeni, catre lume.
Filosofia culturii identifica rolul personalitatii in creatia de cultura, rolul valorilor in edificarea personalitatii, studiaza finalitatea culturii.
Finalitatea culturii e formarea personalitatii umane.

Logosul ca limbaj si principiu

Filosofia cunoasteri e o forma de cunoastere proiectiva, o sinteze intre Real si Ideal. Orice creatie se sustine pe un moment de interiorizare anticipand: scop, mijloc, efect.
Prin Filosofia culturii se face distinctia intre lumea ca prezenta si lumea reconstruita de om in mediul socialului si al culturii.
Prin filosofia culturii vom putea distinge prezenta unui element care este act creator, o lucrare originala. o operatie de semnificare (spune ceva despre ceva)
Functia semnificatorie a filosofiei este realizata de catre Subiect in relatie cu Obiectul
Un Subiect este constient de referentialul semnificat, de Obiect si de Realitatea semnificata

Nietzsche, Francois Jacob, Tehinicile de limbaj

2010-06-15T07:10:00.000-07:00

Nietzsche pune in discutie tema rolului limbii, a vorbirii. Limba e o tehnica care se invata si care este orientata pentru a stapani subiectul"
"pentru a dobandi putere"
"limba e un dans al mintii deci ne invata gratia, ritmul, complexitatea, frumusetea miscarii"
"vorbirea este dansul conceptelor si cuvintelor"- complexa miscare a conceptelor (termeni, cuvinte)
"e necesar sa fie cunoscut modul in care se construieste gandirea, schema de gandire"
"limbajele compun jocuri de limbaj"
"Este important invatatul dar si dezvatatul pentru a-si creste puterea individuala, trebuie sa abandonezi jocul ineficient, renuntarea la stereotipii, la schemele invatate, la prejudecati"

Francois Jakob apreciaza ca lucrurile sunt compuse din mesaje, coduri, informatie, aceasta este lumea omului contemporan, dar ele se vor schimba, schimbarea e definitorie.
Tehnicile de limbaj sunt procese de comunicare care se invata, prin acestea se edifica identitati si se fac diferente

Filosofia culturii si a limbajului ca discurs

2010-06-15T05:47:00.000-07:00

Filosofia isi propune sa edifice constructe, concepte cu ajutorul carora sa descrie universul propriu si marele univers

Sa elaboreze acele instrumente care devin mijloace de conceptualizare inteligibila a realului
Sa adere la acestea ca la mediul propriu de fiintare
Filosofia isi propune sa se distanteze critic de proprile creatii, sa duca catre Adevar

Filosofia concepe programe si demersuri pe care le edifica teritorii domenii distincte cum ar fi teoria cunoasterii, ontologia ca teorie a fil., axiologia- teoria valorilor. Toate acestea se constituie ca punti de legatura si totodata ca frontiere ale cunoasterii de care dispune omul si cu ajutorul carora isi concepe propriul ideal de viata.

Omul creaza lumea sa, societatea, depasindu-si limitele

Filosofia isi propune sa puna in unitate propriul proiect cu cel al ratiunii, sa reintergeze omul ca natura si cultura intr-un continuu demers

Filosofia pune in relatie eul si lumea depasind ruptura, conflictele, excluziunile, ratacirea

Filosofia isi propune sa intretina curajul intelectual de a infrunta conventile de a creste independenta de gandire si liberatea gandurilor

Filosofia elimina reductile. Reductile se realizeaza prin:

idealizare - expresie a credintei ca ideile sunt totul, ratiunea devine secunda
rationalizarea - ratiunea nu poate fi cuprinsa in scheme stabile ci aceasta devine, se transforma
normalizare - comporta riscul de a sufoca ideea de nouate
dualitatea - omul mentine nouatea

Eveniment caritabil la Baia Mare

2010-06-14T06:17:00.001-07:00

Maine 15 iunie de la ora 17:00 va avea loc un mega spectacol artistic dar si fotbalistic pentru sustinerea echipei de fotbal FC Baia Mare.

Au trecut 5 luni de la protestul suporterilor pentru salvarea echipei de la faliment si uite ca cineva i-a auzit si a luat masuri reusind sa organizeze un spectacol, zic eu, fara precedent in Baia Mare. Producatorii acestui eveniment sunt cei de la Art Tradition, o firma cu traditie in organizarea de evenimente reusind sa-l aduca la acest eveniment pe Laurentiu Duta, pe cei de la Amsamblul Transilvania. pe Cristian Pomohaci si nu numai. Pretul biletului e mic in comparatie cu spectacolul oferit si avand in vedere ca toti banii se vor duce in buzunarele jucatorilor ma astept sa nu se stranga iar sute de persoane in peluza improvizata din parcarea aflata in spatele Stadionului “Viorel Mateianu” si sa plateasca toti acesta suma (15 lei). Iar daca acest lucru nu se intampla atunci conducerea clubului ar trebui sa ia masuri in urmatorul sezon, astfel incat cei din parcare sa nu poata urmari nicio partida de acolo

Etica demonstrata dupa metoda geometrica Benedict Spinoza

2010-06-09T07:50:00.000-07:00

Trafic cu carti: Vinde carti fara sa detina drepturi de autor

2010-05-27T07:50:00.000-07:00

Cea mai mare BIBLIOTECA ROMANEASCA

Peste 10.000 de carti pe un singur DVD!

(o intreaga librarie la doar 49.9 RON)

Peste 10.000 de carti va pot sta acum la dispozitie comandand "Biblioteca Virtuala", o solutie confortabila de a gasi intr-un
timp foarte scurt cartea necesara studiului.

Dvd-ul contine impresionantele carti catalogate ca "best-seller" precum : "Harry Potter", "Codul lui Da Vinci", "Inger si Demon",
"Fortareata Digitala", "Stapanul Inelelor", "Twilight" etc.

In plus acesta contine opere dintr-o gama larga de domenii : literatura romana, literatura universala, beletristica, filozofie, psihologie, fizica, astronomie, teorii ale conspiratiei etc. , toate in limba romana, in format word sau pdf.

De asemenea, DVD-ul cuprinde si dictionare de romana, engleza, germana, franceza, italiana, ortografie si punctuatie, dictionare de mitologie, manuale de specialitate, carti de istorie, si multe altele.

O librarie pe un singur DVD - peste 10.000 de carti din toate domeniile culturale la cel mai mic pret posibil!

Pentru mai multe informatii accesati siteul nostru: www,traficantdecarti.ro

Cade cineva in plasa acestor hakeri?

2010-05-27T07:45:00.000-07:00

Top primesc e-mailuri fantasmagorice de la diferiti "afaceristi", majoritatea din Arfica si Asia care imi propun afaceri de milioane de dolari. Uite unul dintre mesaje pe care le primesc:

Good day,

I am Mr Issaah Ahmed working as an Acountant at Ampella Mining Limited here in Burkina Faso in West Africa.I need your urgent assistance in any profitable investment bussiness transaction in your Country with the total sum of $6.2MillionUnited State Dollar which will be transfer to your bank account immideatly i receive your positive response and confidential corperation.

This Transaction is 100% risk free and will benefit the both of us,This Fund is from the Batie West Gold Project funds account which am in charge of their account.For your information,this amount has been placed in a domant account for good 16 month by my partner working at the auditing and bill exchanges Department of the bank here (BOA) to avoid any trace of suspicion pending the transfer of this fund into a trusted foreign account.This is why i contacted you as a foreigner.

All that the bank require from you here is the Evidence of Proof of Remittance for transfer of the Cash Deposited which i will attach with your application details on submission.

Immideatly they receive it,your remittance information will be conveyed electronically in a secured mode and the returned amount $6.2Million United State Dollar will be credited to your bank account within 72 hours by swift Transfer while i join you for the part of my percentage.You will be entitling to 45% and 55% for me and my partner.

The bank here will notify you of the transfer charges which will depending on the value of this transaction and the manner in which credit is afforded to your account as the beneficiary.In this case my self and you will co-orperte together and pay the charges to avoid any delay nor suspicious on this transfer Amount.

Here is the following information I demanded from you to enable me know your capability towards this business if you are sure you can assist me confidentialy.

1- YOUR FULL NAME
2- YOUR HOME ADDRESS
3- YOUR OCCUPATION
4- YOUR TELEPHONE
5- YOUR COUNTRY AND NATIONALITY
6- YOUR AGE
7- YOUR SCANNED I.D CARD/PASSPORT
8- BANK ACCOUNT NUMBER
9-BANK SWIFT CODE
10-BANK NAME AND ADDRESS.

i will call you through your given number for easy talk and understanding.Please contact me through my private email address: sunthotsimamandresccuasta@yahoo.com

Faithfully,
Mr Issaah ahmed

Din Arhiva lui Andrei Răcăşan

2010-05-17T08:21:00.001-07:00

Abia scoasă din tipar, cartea de debut a lui Andrei Răcăşan surprinde prin jocuri de cuvinte fără de seamăn lumea în care trăim.
Autorul se joacă cu semnificaţia cuvintelor astfel încat noi semnificaţii pline de substrat mi s-au dezvăluit, dând astfel un nou sens realităţii. Deşi unii vor crede că această scriitură se adresează în mod special cititorilor avizaţi îmi permit să-i contrazic deoarece depăşeste orice fel de prejudecăţi şi tipare cunoscute până acum. Această “arhivă” are o mare valoare literară datorită figurilor de stil nemaiîntâlnite pe care Andrei Răcăşan pare să le fi “ginit” din lăuntrul său. Deşi este o carte subiectivă mulţi dintre noi ne putem identifica cu concepţiile autorului atunci când aseamănă ironic oraşul (Baia Mare) cu o “toaletă publica” plină de “mizerii”, “jeguri”, cu “miros insuportabil” sau când descrie realitatea cotidiană din propria-i perspectivă tragicomică, poate absurdă, în aparenţă dar plină de esenţă. Asemănat de un prieten cu Marin Sorescu, eu zic că nu e vreun Sorescu, Stănescu, Ionescu, Minulescu, e mai mult decât un Escu, e un Şan, chiar Răcăşan pot să spun.

Cartea “Din Arhivă” a lui Andrei Răcăşan m-a surprins plăcut prin ironia cu care tratează pe cei “preocupaţi de nimicuri”, prin lipsa de prejudecăţi, prin jocul de cuvinte nemaiîntâlnit, prin semnificaţiile surprinzătoare ce le dă cuvintelor, fiind una dintre cărţile noi, care mi-a plăcut sa o citesc.

Poti sa cumperi cartea online de aici

Am hotarat ca e momentul sa-mi cumpar pantofi online

2010-05-11T07:09:00.000-07:00

Am auzit ca e la moda sa-ti faci cumparaturile online asa ca am intrat si eu in rand cu lumea si mi-am luat pantofi. Site-ul de pe care i-am comandat ofera nu numai pantofi barbati cat si pantofi femei sau pantofi copii, depinde care ti se portivesc mai bine :))

Fie ca ai o ocazie speciala sau doar vrei sa-ti achizitionezi o pereche de pantofi marfa nu trebuie sa faci altceva decat sa te inregistrezi, sa adaugati in cosul de cumparaturi produsele dorite, si in momentul in care ai terminat, sa completezi formularul de comanda iar in momentul in care trimiti comanda, administratorii magazinului o vor analiza, si va vor contacta telefonic pentru a o confirma. Apoi nu trebuie decat sa astepti curierul sa-ti aduca marfa la usa. Eu abia acum am desoperit sistemul si sunt foarte entuziast de faptul ca se poate cumpara asa de simplu si marfa de calitate de pe internet.

E important de stiut ca firma ofera garantie si chiar daca nu-ti convine ceva la marfa poti sa o schimbi fara nicio problema, asa ca nu va sfiti sa intrati pentru ca au cel mai bun raport calitate-pret dintre site-urile accesate de mine.

Pe magazinul online se pot comanda diferite marimi si culori, se poate plati online cu cardul sau ramburs cand se primeste marfa . Magazinul ofera garantie pentru produsele vandute iar transportul se face prin curier rapid in toata tara

Succes la cumparaturi!

De ce iubesc femeile?

2010-05-10T11:08:00.000-07:00

Pentru ca se dau cu kile de farduri(exceptie cele care sunt naturale)

Pentru ca vorbesc mult si prost(exceptie cele care vorbesc frumos)

Pentru ca nu fac sport pentru a nu transpira sau a nu le curge rimelu' pe obrajori(aici trebuie sa precizez ca idioatele care nu isi misca suncile nici macar o ora pe saptamana, chiar daca nu sunt grase au toate sansele sa nu poata face copii...macar sex faceti bolundelor, dar nici ala nu-i pe placul vostru ca trebuie sa va miscati un pic funduletul. Masturbarea si dansul, miscarile preferate de voi, fetele sunt foarte benefice dar trebuie facute ziua nu noaptea...asa ca nu va sfiiti si treceti la treaba)

Pentru ca fumeaza(tocmai am vazut o fata scuipand pe jos dupa ce a tras un fum...gretos)

Pentru ca beau(si nu putin)

Pentru ca au ifose(no comment)

Pentru ca se cred "buricul Pamantului"

Pentru ca-si fac tatuaje si piercing acolo unde doar pula, limba ori dildourile ar trebui sa ajunga

Pentru ca au conceptii despre lume si viata desi nu stiu definitia libertatii de exprimare

Pentru ca injura ca la usa cortului(si nu mai ziceti "sa-mi bag pula" ca e practic imposibil, sau daca te oftici ca tu nu ai ce au baietii si te crezi tractorista fa-ti operatie de schimbare de sex si ai rezolvat problema...zi mai bine "sa-mi bag pizda" sau "suge-mi-ai pizda")

Pentru ca sunt parapante(cu exceptia parasutelor, bineinteles)

Pentru ca sug pula pentru un suc si o cafea

Pentru ca saliveaza la filmul ala imbecil cu vampiri fara sa-si dea seama ca daca ar exista vampiri sigur le-ar suge(nu pizda ci sangele)

Pentru ca se uita cu superioritate la mine pentru ca sunt ofticat, complexat, sensibil(la fel ca ele) si recunosc asta...spre deosebire de ele

Pentru ca sunt misogin

P.S. Oare de ce cred fetele ca sunt frumoase pentru ca unii baieti isi doresc sa le bage pula-n gura de la prima intalnire in loc sa le respecte? Adevarul e ca acele fete care cred asta nu sunt femei ci doar niste pizde care nu merita respect

Atentie! Aceste caracteristici nu sunt proprii tuturor fetelor. daca te simti jignita de acest articol inseamna ca ti se adreseaza tie in mod special, daca nu te deranjeaza esti o adevarata femeie care merita respectata!

Cu sinceritate,

Un ofticat al zilelor noastre

Tu mie nu-mi comanzi!

2010-05-01T04:00:00.000-07:00

La loc comanda dragilor!

Unii oameni se cred prea autoritari decat sunt. Cele mai bune exemple sunt oamenii care si-au creat propriile legi si le-au impus apropiatilor. toti ne-am intanit la un momenta dat cu formularea " in casa mea nu-i voie x, y, z", iar x, y, z sunt lucruri cel putin discutabile. Nu inteleg de ce trebuie sa specifici "in casa mea" si sa pui accentul pe acest lucru deoarece daca un lucru e interzis intr-o casa ar trebui sa fie interzis in orice casa si oriunde in lume.

Celor autoritari care mi se adreseaza astfel le spun sus si tare:

Tu mie nu-mi comanzi! da?

vi sa ne dam in linghispir?

2010-04-28T10:03:00.000-07:00

Au apus vremurile cand cucereai o fata invitad-o in linghispir, acum trebuie sa o dai cu Lamborghini, Ferari ori mai ieftinul Mertzan:

La apusul Soarelui malul râului era liniştit, doar câteva păsări ciripeau parcă la unison, dând astfel naştere unei melodii armonioase. La umbra unei salcii plângătoare stăteau doi tineri istoviţi parcă de liniştea ce le era ca o povară. Eliza, fata moaşei satului mai arunca, din când în când câte o piatră îm apa limpede a râului. Tudor, băiatul de lâmgă ea privea absent pe malul celalalt parcă rugandu-se să apară ceva care sa tulbure liniştea apăsătoare. La un moment dat se întoarce spre ea vrâmd să spuna ceva dar, călcând pe marginea malului acesta se surpă din cauza greutaţii iar el cazu neindemânatic la piciorele Elizei care începu sa râdă in hohote:

- Ce faci Tudor, mi te-nchini?! Tudor era băiatul unui tăran obişnuit din sat, un tânar vioi şi dezgheţat la minte cum avea să spună preotul satului si un „dracuşor” după cum spunea moaşa satului care nu-l avea deloc la inimă. Tudor se ridică înroşit la fată şi încercă să râdă forţat ceea ce nu prea îi ieşi:

- Eliza, îmi eşti tare dragă când râzi! şi incercă să o sărute

Ţi-am mai spus dragul meu, uita! dar, în acelaşi timp nu încercă să respingă sărutul pătimaş al tânărului ţăran

Join Forex

2010-04-26T14:49:00.000-07:00

FOREX is the foreign exchange market or currency market. FOREX is the market where one currency is traded for another. It is the largest market in the world.

Some of the participants in this market are seeking to exchange a foreign currency for their own, like multinational corporations which must pay wages and other expenses in different countries. However, a large part of the market consists of currency traders. They speculate on movements in exchange rates, much like others would speculate on movements of stock prices. Currency traders try to take an advantage of even small fluctuations in exchange rates.

The most traded currencies in FOREX are Euro, US dollar, Swiss Frank, British Pound and Japanese Yen. Trading is not limited to those currencies; FOREX offers variety of currencies one can trade.

FOREX trading is done online. A person finds a FOREX broker, opens a trading account with the broker and deposits money. FOREX broker provides to a trader so called FOREX trading platform. It is an application, a working environment, where a trader buys and sells currencies, dealing online he speculates to make money on the difference of currency rates.

In FOREX currencies are traded in pairs: EUR/USD, GBP/USD, AUD/JPY, USD/CHF.

Un nou program de afilieri.com

2010-04-26T14:48:00.000-07:00

Un nou program de afiliere în reţea

Stimate Publisher,

Dorim a vă informa de apariţia unui nou program de afiliere oferit de Neos Solution în cadrul reţelei noastre.

Descrierea programului de afiliere:

Magazinul online www.argint-shop.ro este prezent pe piata internetului din 2009 si ofera clientilor sai o gamă variata de bijuterii din argint 925, ingenios modelate. Indiferent că este vorba de argint simplu, combinaţii de argint sau combinaţie între argint şi murano, marcasite, zirconiu, turcoaz, onix, perlă sau lemn, bijuteriile oferite de magazinul nostru acoperă cele mai rafinate gusturi. Afiliatii beneficiaza de un comision de 10% si o perioada de 90 zile valabilitate cookie.

Pentru mai multe detalii despre programele de afiliere ale advertiserilor, accesaţi contul dumneavoastră.
Pentru orice nelămuriri vă rugăm să ne contactaţi utilizand tichetele de suport din contul dumneavoastră.

Cu stimă,
Echipa Afilieri.com

Bucura-te de ofertele de la aukro

2010-04-26T14:46:00.000-07:00

Salut!

Bijuterii si ceasuri	Imbracaminte	Incaltamine
Oferta speciala:1 RON!	Oferta speciala:1 RON!	Oferta speciala:1 RON!
»Lant argint femini »Bratara design negru-argintiu »Pandativ inimioare zirconiu »Cercei ciorchin negru	»Rochita Rachel Cloe »Tricou verde »Bluza La Redoute »Helanca roz	»Adidasi Torsion »Pantofi buffalo »Basketi la redoute »Sandale Maripe

Parfumuri	Telefoane mobile	Electronice

»Green Tea intense »Dolce Gabbana Light Blue »Parfum Scarlett Cacharel »Cool Water Davidoff	»HTC Diamond »Nokia E71 »Sony Ericsson W880i »Apple iphone 16gb	»Televizor Disney cars »Televizor media-player usb »Camera foto DC »Camera video sony

Get more for linhdnl

2010-04-26T14:45:00.000-07:00

Get More Done on LinkedIn

Try these features to see how millions of advanced LinkedIn
users leverage their networks to get more done

Work with experts who share your interests and affiliations



	Join A Group >>

People You May Know»
Check out people you may
know and keep connecting

Get Answers»
Tap the world’s largest professional network to get fast and accurate advice

Get Updates»
See updates from people in
your network and what they are working on

Import Contacts»
Continue to grow your
network by importing more contacts

This message is part of an occasional mailing to help you get the most out of LinkedIn. If you prefer not to receive these messages, change your settings.

LinkedIn 2029 Stierlin Ct., Mountain View, CA 94043 USA

Un nou program de afiliere prin afilieri.com

2010-04-26T14:44:00.000-07:00

Stimate Publisher,

Dorim a vă informa de apariţia unui nou program de afiliere oferit de S.C. HEBE S.R.L. în cadrul reţelei noastre.

Descrierea programului de afiliere:

RoGazduire a aparut pe piata serviciilor web in anul 2007. De atunci si pana in prezent ne-am dezvoltat in permanenta, oferind servicii de calitate si acoperind intreaga gama de produse ceruta in acest domeniu. Clientii nostri beneficiaza de echipamente de ultima generatie, personal calificat si asistenta tehnica 24/24. De asemenea, la cerere, putem crea pachete speciale de gazduire adaptate nevoii oricarui client. Afiliatii beneficiaza de un comision de 15 % din valoarea comenzilor pentru pachetele de gazduire shared si reseller.

Cu stimă,
Echipa Afilieri.com

Make the most out of StumbleUpon

2010-04-26T14:31:00.000-07:00

Hi ofticatule,

Want to get the most out of StumbleUpon? There are plenty of ways to get involved, let your voice be heard, and stand out in the crowd:

Customize Your Profile

Share your interests and express yourself!

Explore Your Network

Check out your Network and see recent visitors to your profile, Friends-of-Friends and Similar Stumblers...

Make New Friends

When you find another Stumbler whose profile you like, click Add as Friend to start receiving pages that they like when you Stumble! in the future.

Share Your Opinion

Read reviews & comments of pages made by other Stumblers, and write somereviews of your own.

And always remember the "Golden Rule" of Stumbling! — the more you do it, the better it gets!

Sincerely,

The StumbleUpon Team

About StumbleUpon
StumbleUpon allows you to channel surf the internet and discover great websites and web content you might never have found. Whether it's a website, video, picture, game, blog, or wiki, StumbleUpon helps you find interesting stuff recommended by like-minded people with just a single click of the Stumble! button. Learn More

If you do not wish to receive e-mails from StumbleUpon, please click here.

Dormeo- Ai castigat telefonul mobil?

2010-04-26T14:29:00.001-07:00

Recomanda concursul prietenilor
pentru a avea sansa sa castigi Super Premiile concursului "Cum dormi cu 2000 de euro la saltea?". Pana acum ai acumulat: puncte.

Castigatorul de saptamana asta este Rodica Dimian, care primeste bonusul, un telefon mobil Nokia E63 Blue,pentru ca a strans cele mai multe puncte in saptamana 14.4.-21.4.*

Devino castigatorul bonusului saptamana viitoare!

Recomanda prietenilor si strange puncte pentru a castiga premiul saptamanal!

Fiecare prieten care participa iti aduce in plus 2 punctesi intra in cursa pentru marele premiu: 2000 de euro!

*Toti castigatorii vor fi contactati personal la sfarsitul concursului.

Premui intai
2000 de Euro cu care faci ce vrei!

Premuiul 2
Televizor LCD Full HD

Premiul 3
Aparat foto compact

Ai primit acest e-mail deoarece ai participat la concursul "Cum dormi cu 2000 de euro la saltea?" organizat dewww.dormeo.ro

Daca nu doriti sa mai primiti mesaje din partea noastra, decat cele initiate de dvs. va puteti dezabona dand click aici.

Acest mail va fost transmis in baza acordului dumneavoastra, exprimat in conformitatea cu dispozitiile Legii 365/2002 privind comertul electronic, cat si Legii 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.

Studio Moderna Romania, Bd. Iuliu Maniu, Nr.7, Corp A, etaj 4,
Sector 6 - Bucuresti, Romania
Tel: +4 021-407 5725; Fax: +4 021-407 5798.

If you would no longer like to receive our emails please unsubscribe by clicking here.